Cum au fost salvate cele mai mari tapiserii din lume
0După ce a fost recondiţionată timp de aproape cinci ani, cea mai mare tapiserie din lume, intitulată „Teatrul Lumii” (7x22 metri), va putea fi admirată, odată cu deschiderea noii stagiuni din această toamnă, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional Bucureşti.
Cele mai mari tapiserii din lume se găsesc chiar în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional I.L.Caragiale din Bucureşti (TNB) şi au poveşti interesante, supravieţuind cu greu vremurilor, dar şi unui incendiu devastator din 1978.
Ansamblul tapiseriilor de la TNB se remarcă pe pereţii foaierului renovat al clădirii din centrul Bucureştiului. Puţină lume ştie, de exemplu, că „Teatrul Lumii”, una dintre cele trei lucrări, este cea mai mare tapiserie din lume, măsurând peste 7x22 metri. Creaţie comună a artiştilor Şerban Gabrea şi Florin Ciubotaru, pentru această lucrare impresionantă cei doi au muncit vreme de 10 ani, între 1969-1979.
Schiţă a tapiseriei "Teatrul lumii" FOTO: Arhiva TNB
Lucrarea lor a fost iniţial un proiect distins cu Marele Premiu al concursului naţional iniţiat în vederea decorării cu tapiserii a noii instituţii. Această operă este structurată de explozia luminii, înţeleasă ca energie cosmică primordială. În mijlocul lucrării sunt reprezentate temele principale ale celor 45 de personaje din teatru, inspirate de diferite evenimente teatrale, spectacole, drame mari şi chiar civilizaţii care au schimbat epoci. Printre scenele înfăţişate îl putem descoperi pe Shakespeare, pe Personajul Carte de joc – cel cu două feţe şi două stări sau pe Personajul războinic.
Operaţii în mai multe etape
Pentru a fi repuse pe pereţii foaierului din Teatrul Naţional, cele trei tapiserii au trecut prin mai multe procese complicate de restaurare şi refacere. De acest proces a fost responsabilă Aurica Pomponiu, doctor în estetica restaurării textilelor, expert atestat şi conferenţiar la secţia Modă, Facultatea de Arte Plastice. Alături de dânsa, au lucrat mai mulţi tineri absolvenţi ai Facultăţii de Arte, specializaţi în restaurarea textilelor. Pe 20 mai 2010 a început munca propriu zisă. „A fost nevoie de o adevărată inginerie până am învăţat cum să le manevrăm, să le mutăm, să le derulăm”, a declarat Aurica Pomponiu (foto, în dreapta).
„Am stat de vorbă cu specialişti de la Muzeul Naţional al Artei, Muzeul de Istorie şi Muzeul Satului, unii dintre ei participând la curăţarea de după incendiu a tapiseriilor, am hotărât ce substanţe voi folosi pentru curăţare. Ei au curăţat cu solvenţi simpli. Noi am îmbunătăţit tehnica“, a mai declarat specialistul în restaurare.
Au fost executate mai multe operaţii, în mai multe etape. Au fost folosite soluţii cu concentraţii diferite şi detergent cu efect neutru care nu necesită clătire. O ultimă etapă a fost emolierea ţesăturii, mai exact impregnarea la cald cu glicerină pentru împrospătarea şi revigorarea materialului. Înaintea predării, tapiseriile au fost impregnate cu K600, un spray foarte eficient împotriva moliilor. Paradoxal, fumul incendiului din 1978 a ajutat tapieseriile: datorită acestuia culorile s-au păstrat mai bine, iar moliile, principalul dăunător, nu au pătruns decât pe la colţuri.
Celelalte două lucrări, „Odă patriei“ (realizată pe o suprafaţă de 11,4x8,8 m de Gheorghe Iacob şi Ion Almăşan) şi „Război şi Pace“ (11x9m, realizată de Ion şi Ariana Nicodim) au fost lucrate de asemenea pe o urzeală din bumbac alb, urzit cu o densitate de 5 fire pe cm, în care se introduce aşa numita bătătură sau băteală, din lână de mare fineţe, de 18/2, vopsită manual, artizanal, de către autori, cu coloranţi acizi pentru lână de origine indigenă, specifici perioadei respective.
Detaliu: moliile au depus mii de ouă pe ţesăturile de lână (foto sus)
Pentru indepărtarea prafului au fost folosite plase speciale de inox şi aspiratoare cu apă (foto jos)
Odată cu deschiderea noii stagiuni, din această toamnă cele trei tapiserii vor putea fi din nou admirate în forma restaurată, în foaierul Sălii Mari a TNB-ului.
Până atunci însă, pe 4 septembrie, de la ora 18.00, la Sala Mare va avea loc spectacolul Elektra, după Sofocle, în regia cunoscutului şi controversatului Andriy Zholdak, prezentat în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru NETA (28 august - 4 septembrie) de Teatrul Naţional din Skopje, Macedonia.