Cine a pozat nud pentru statueta Premiului Oscar

Întreg mapamondul a urmărit, la finele lunii februarie, cea de-a 85-a ceremonie de acordare a celebrelor premii Oscar. Cinefili sau nu, toţi am avut favoriţi între cei nominalizaţi şi am aşteptat momentul în care prezentatorul a deschis plicul şi a citit numele marelui câştigător. .

Şi, chiar dacă n-am urmărit în transmisiune directă ceremonia, tot ne-am interesat a doua zi: a fost „Argo” sau „Lincoln”? Lucrurile n-au stat însă aşa dintotdeauna: prima festivitate a decernare a premiilor, cea din 1929, a ţinut 15 minute. Pe ceas. Şi n-a fost nicio surpriză: câştigătorii fuseseră deja anunţaţi cu trei luni înainte.

Povestea premiilor Academiei Americane de Film începe la sfârşitul nebunilor ani ’20, mai exact în 1929, în cadrul unei cine private, desfăşurate la Hollywood Roosevelt Hotel din Los Angeles, California. Evenimentul fusese organizat pentru a premia cele mai bune filme produse în 1927 şi 1928.

Biletele la ceremonie au costat cinci dolari, iar în sală au fost peste 270 de invitaţi, cei mai mulţi actori şi cineaşti veniţi să-şi felicite colegii care urmau să fie premiaţi. Elementul-surpriză, cel care ne ţine cu sufletul la gură în noaptea decernării premiilor, a lipsit cu desăvârşire: câştigătorii fuseseră deja anunţaţi cu trei luni înainte. Evenimentul, prezidat de Douglas Fairbanks, preşedintele al Academy of Motion Picture Arts and Sciences, a durat doar 15 minute şi nu a fost nici filmat, nici difuzat la radio. Aceasta este excepţia cu care au debutat „premiile Oscar”, care s-au transformat astăzi într-un eveniment urmărit în direct de milioane de telespectatori. În ciuda unei slabe popularizări, fanii s-au strâns totuşi în faţa hotelului, pentru a-şi aclama vedetele iubite.

Ulterior, începând cu a doua ediţie, desfăşurată la începutul lui aprilie 1930, organizatorii au decis nu doar să mărească timpul acordat ceremoniei (o oră şi 50 de minute), ci să creeze şi aşteptarea misterioasă din jurul evenimentului: nu mai erau daţi publicităţii decât nominalizaţii, nu şi câştigătorii. Dar pentru ca aceştia să apară totuşi în presa de a doua zi, lista câştigătorilor se trimitea totuşi către ziare în jurul orei 11 p.m. Această practică s-a menţinut aproape zece ani, până când, în 1940, „Los Angeles Times” a publicat numele câştigătorilor înainte de debutul ceremoniei. Şi încă un amănunt:  tradiţia decernării premiilor la sfârşitul lunii februarie nu e legată de prima ediţie, fiind instaurată mai târziu.

Click aici pentru restul articolului pe historia.ro