Cele mai mari cinci riscuri la săritura în gol din spaţiu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
"Mulţi paşi duc la saltul final", postează organizatorii pe Twitter pregătirile

Austriacul Felix Baumgartner urmează să sară azi de la 37 de kilometri altitudine, dacă vântul nu va cauza amânarea misiunii. El încearcă să depăşească recordul mondial de altitudine stabilit în urmă cu 52 de ani şi să stabilească unul nou, depăşind viteza sunetului.

Felix Baumgartner va sări de pe o mică platformă în gol şi în istorie, deasupra statului New Mexico. El va urca într-o capsulă presurizată  ataşată de cel mai mare balon cu heliu din lume (înalt cât o cklădire cu 55 de etaje şi lat cât un teren de fotbal) până la limita atmosferei terestre, de unde va sări în gol.

Pregătirile pentru această misiune au durat şapte ani. Saltul a fost deja amânat de două ori, ultima dată la începutul acestei săptămâni, din cauza condiţiilor nefavorabile de zbor.

Citeşte şi: UPDATE Record: saltul din spaţiu care depăşeşte viteza sunetului. A început numărătoarea inversă

„Dacă Joe este acolo, nu se poate întâmpla nimic rău”, declara austriacul miercuri pentru Naional Geographic, referindu-se ja Joe Kittinger, mentorul său şi actualul deţinător al recordului mondial la săritura de la înălţime.

Există însă riscuri la care Felix Baumgartner se supune.

1.    Sângele poate să îi fiarbă

Atmosfera este atât de rarefiată la altitudinea de la care este planificat saltul, încât organismul uman poate să fiarbă, la propriu, dacă nu este protejat, conform informaţiilor publicate de National Geographic. Pentru a preveni un asemenea accident, atât cabina cât şi costmul lui lui Baumgartner este presurizat. Cea mai mică fisură în acest strat protector i-ar cauza moartea aproape imediat.

Depresurizarea la altitudini extreme este cea mai probabilă cauză a morţii rusului Piotr Dolgov (1962) şi a americanului Nick Piantanida (1966), care au încercat depăşirea recordului.

2.    Frigul extrem poate comprima balonul

Pe măsură ce Baumgartner va urca în altitudine, balonul şi capsula vor ajunge la temperature de -57 grade Celsius. Balonul poate fi afectat de temperatură, fiind construit dintr-o peliculă de plastic cu o grosime de doar 0,02 milimetri.

După ce va sări din capsulă, austriacul va lăsa în urmă temperaturile extreme într-un interval de doar câteva secunde.

3.    Vântul îl poate devia de la traseu

Vântul este un motiv de îngrijorare, chiar şi după lansare. Balonul poate deveni aproape sfărâmicios, expus la temperaturile extreme, conform experienţei lui Joe Kittinger, deţinătorul recordului din 1960.

„Este nevoie de răbdare pentru a avea cele mai bune condiţii meteo”, declara meteorologul echipei, Don Day. Echipa lui lansează o flotă de baloane pentru a urmări condiţiile meteo în fiecare strat al atmosferei. Vântul la altitudini mari ar putea cauza pierderea temerarului săritor.

4.    Riscul de răsucire necontrolată

Cel mai mare risc în timpul coborârii este răsucirea pe orizontală, care poate fi fatală, dacă Baumgartner ar pierde controlul căderii libere şi ar începe să se răsucească în lateral, cu capul şi picioarele rotindu-se în jurul corpului. Pentru a reduce acest risc, austriacul va rămâne pe toată durata căderii într-o poziţie rigidă, aerodinamică: cu capul înainte şi braţele pe lângă corp.

5.    Depăşirea barierei sunetului poate cauza avarii necunoscute

Echipa misiunii estimează că Baumgartner va accelera de la zero la 1.100 kilometri pe oră în primele 40 de secunde de coborâre. Pornind de la această viteză, el va atinge şi va depăşi viteza sunetului.

„Încercăm să anticipăm cât mai multe în legătură cu viteza supersonică, dar în realitate nu ştim toate riscurile, pentru că nimeni nu a mai făcut asta până acum”, declara directorul echipei medicale a misiunii, Jon Clark. Vibraţiile cauzate de undele de sunet şi  leziuni interne cauzate de trecerea barierei sunetului sunt elemente de risc luate în calcul.

Cu puţin noroc şi cu o echipă de excepţie însă, Felix Baumgartner se poate întoarce înapoi pe Pământ deţinător al două recorduri mondiale noi, de altitudine şi de viteză, anticipează National Geographic.