Croissantul nu le aparţine francezilor: care este originea produsului de patiserie devenit simbolul micului dejun franţuzesc

Pufos, gustos, uns cu unt, umplut cu ciocolată, dulceaţă sau alte amestecuri delicioase, faimosul croissant nu are origini franţuzeşti, aşa cum suntem convinşi cei mai mulţi dintre noi.

Faimosul croissant este pe nedrept atribuit Franţei, deşi produsul de patiserie în formă de semilună este la origine o invenţie austriacă din secolul al XIII-lea. Există, ce-i drept, o legătură cu ţara lui Voltaire, iar aceasta este regina Maria Antoaneta, ultima regină a Franţei, la rândul ei fiind austriacă, fiica împărătesei Maria Tereza a Austriei.

FOTO Maria Antoaneta 

Mai exact, fostul ofiţer de artilerie August Zang a venit din Viena la Paris şi în 1838 a deschis în capitala franceză, pe strada Richelieu, o brutărie botezată "Boulangerie Viennoise". Atunci a devenit apreciat în Franţa produsul austriac numit kipferl, mai ales pentru că Maria Antoaneta îl savura cu plăcere. 

Reţeta a fost preluată rapid de tot mai multe brutării, reţeta a suferit schimbări pe parcurs şi, în timp, gustosul kipfel a fost „înfiat“ de francezi sub denumirea de astăzi, croissant, după forma de semilună. De altfel, există mai multe explicaţii pentru forma croissantului, iar una din ele spune că în 1683, încercând să atace Viena, turcii au săpat un tunel sub zidurile oraşului, pentru a putea intra fără să fie văzuţi. Un patiser care lucra în toiul nopţii a auzit zgomotele şi a alertat armata austriacă. Pentru a celebra momentul, patiserul a creat kipferl, un produs de patiserie în formă de semilună, emblema Imperiului Otoman, simbolizand „devorarea“ turcilor de către austrieci.