Europenii au Dacia, dar nu ştiu că o producem

Est-europenii nu ştiu că în România se produc maşini. Dacă totuşi îi întrebaţi de Dacia, îşi aduc brusc aminte că ştiu marca. Unii o cunosc foarte bine, iar alţii chiar o folosesc.

Est-europenii nu ştiu că în România se produc maşini. Dacă totuşi îi întrebaţi de Dacia, îşi aduc brusc aminte că ştiu marca. Unii o cunosc foarte bine, iar alţii chiar o folosesc. Dacă înainte de '89 Dacia popula străzile din Ungaria sau Cehoslovacia (pe unele le mai puteţi întâlni şi astăzi), până la apariţia Loganului est-europenii se orientau către Skoda sau Volkswagen.

Dintre modelele Dacia, break-ul (MCV) este cel mai bine vândut în ţările foste comuniste, pentru că se pliază pe dorinţele vecinilor noştri: o maşină ieftină şi spaţioasă, perfectă pentru călătorii. Acum, Dacia revine puternic în regiune cu Sandero, după ce a "cucerit" Europa de Vest cu Loganul. Reporterii "Adevărul" au testat în exclusivitate noul model în cinci uşi pe un traseu de 3.500 de kilometri, în Ungaria, Slovacia, Cehia şi Austria.

Reporterii "Adevărul" au testat noul model pe un traseu de 3.500 de kilometri, în Ungaria, Slovacia, Cehia şi Austria

Am plecat la drum cu gândul să testăm Sandero şi am descoperit o maşină cochetă. Am vrut să vedem percepţia est-europenilor asupra celei mai notorii mărci româneşti, Dacia, şi am fost surprinşi.

Modelul în cinci uşi de la Dacia, a cărui lansare a avut loc la începutul lunii iunie, a fost testat în urmă cu două săptămâni de reporterii "Adevărul" pe un traseu de 3.500 de kilometri, trecând prin Ungaria, Slovacia, Cehia şi Austria.

Am plecat la drum cu gândul să testăm nu doar Sandero, ci şi modul în care este percepută marca Dacia, sau, altfel spus, cel mai notoriu dintre brandurile româneşti în ţările din regiune. Am avut două surprize, să descoperim o maşină iute şi cochetă, dar şi să aflăm că vecinii noştri nu ne recunosc ca producători de maşini. Întrebaţi dacă au auzit de Dacia, făceau brusc conexiune cu România.

Curioşi nevoie mare...

Românii care au întâlnit Sandero pe drum numai nu s-au dat peste cap pentru a-l observa mai bine: au încetinit pe autostrada spre Piteşti, au cedat trecerea cu toate că erau la volanul unor maşini mult mai puternice şi chiar şi-au abandonat friptura din farfurie pentru a se fotografia cu noul model. Aparent mai puţin curioşi, est-europenii au analizat îndelung hatchback-ul, apoi au cerut date concrete despre maşină şi s-au interesat de preţuri.

Ca şi în România, hatchback-ul Sandero nu are concurent din punctul de vedere al preţului în regiune. În Cehia de exemplu, Sandero are acelaşi preţ de pornire ca Loganul. În România, modelul în cinci uşi are un preţ de bază de 6.890 de euro, cu 400 de euro mai mult decât Loganul.

Break-ul e vedeta

Est-europenii nu ştiu că producem maşini. Dacă îi întrebaţi totuşi de Dacia, îşi aduc brusc aminte că au auzit de marcă, alţii o cunosc foarte bine, iar unii chiar o folosesc. La export, reprezentanţii producătorului auto nu mizează pe faptul că maşina este produsă în România, ci ca fiind parte din grupul francez Renault. Ceea ce pare să fi fost carte câştigătoare, având în vedere faptul că din totalul autovehiculelor produse de Dacia, trei din patru maşini au mers în acest an pe pieţele străine.

Dacă înainte de '89 Dacia popula străzile din Ungaria sau Cehoslovacia (pe unele le mai puteţi întâlni şi astăzi), până la apariţia Loganului est-europenii se orientau către Skoda sau Volkswagen. Dintre modelele Dacia, break-ul (MCV) este cel mai bine vândut în toate aceste ţări, pentru că se pliază pe dorinţele vecinilor noşti: o maşină ieftină şi spaţioasă, perfectă pentru călătorii.

Pe placul tinerilor

Toţi est-europenii pe care i-am întâlnit cunoşteau Loganul şi s-au arătat încântaţi de evoluţiile de la Dacia şi care se văd acum la Sandero. Se pare că producătorul şi-a poziţionat bine modelul: trei tinere din Croaţia nu se mai dezlipeau de maşină.

Însă, preocupaţi de protejarea mediului şi confruntaţi cu tarifele piperate de parcare (două ore de parcare costă circa 90 de coroane, echivalentul a 3,7 euro, iar amenda se ridică la 25 de euro), praghezii de exemplu au renunţat să mai conducă în oraş şi s-au orientat către transportul public. "Îmi place maşina, pare jucăuşă, dar nu mi-aş lua-o", spune Luci Karesova, 36 de ani. "Este atât de scump să conduci în Praga încât nu ar avea sens să o cumpăr. Eu vreau o maşină spaţioasă cu care să pot pleca în călătorii împreună cu cei trei copii ai mei şi în care să încapă şi câinele, dar care să nu consume mult", explică Luci.

Munţii, branduri româneşti

Dintre brandurile româneşti, est-europenii cunosc Vama Veche şi Retezat. După vizite mai dese în România, Simon Sorm, de 25 de ani, are o imagine clară despre România. "Voi adăugaţi particula <> la orice. De exemplu, există camioanele <> , pe care voi le-aţi transformat în <> . Aveţi apoi <> , iar lista poate continua", se amuză cehul.

Dacă până în urmă cu câţiva ani Simon îşi petrecea toate vacanţele de vară în România, acum doar tranzitează ţara. "Înainte mergeam la concerte rave în Vamă, acum prefer Bulgaria", explică el. Motivele nu sunt greu de ghicit, mai ales că din aceleaşi raţiuni merg şi românii la sud de Dunăre.

Plăcut la drum lung

La drum lung, Sandero lasă o impresie plăcută. Datorită izolării fonice mai bune decât a Loganului, chiar şi un drum de peste 10 ore, aşa cum a fost cel între Bucureşti şi Budapesta, este odihnitor. În oraş este agil şi se strecoară. Când vă urcaţi la volanul lui nu trebuie să uitaţi însă cărei filozofii de business aparţine: este o maşină low-cost, ce are potenţial să devină la fel de profitabilă precum fratele său mai mare, Loganul.

Dacă dedesubtul este identic cu Loganul - prin trenul de rulare, motor, elementele tehnice - exteriorul, prin caroseria nouă, dar şi designul interiorului sunt cele care fac diferenţa la Sandero. Este o maşină pentru tineri şi în special pentru femei, chiar dacă nu este prevăzută cu oglindă la parasolar.

Un alt punct în minus ar fi faptul că deschiderea geamurilor se realizează de pe axul central, întocmai ca la Logan, iar butonul pentru reglarea oglinzilor laterale este plasat chiar sub frâna de mână.

Testată pe drumurile pline de curbe dintre Cehia şi Austria, maşina s-a dovedit a fi stabilă şi sigură, mai ales la schimbările dese ale treptei de viteză. La viraje se aşază bine pe şosea, fără a da impresia că te poţi răsturna, chiar dacă aţi apăsat mai mult pe acceleraţie.

Lejer, spre 180 km/h

Ajunge la 180 de kilometri la oră şi atinge chiar şi 190 de kilometri la oră pe autostrăzile din Austria, deşi fişa tehnică vorbeşte de maximum 174 de kilometri la oră pentru modelul 1,6 MPI de 90 CP. Între 100 şi 120 de kilometri la oră vibrează şi nu mai este la fel de silenţioasă, dar trecerea de această limită până la maximum nici nu se mai simte.

Cu peste 3.500 de rotaţii pe minut, consumul de carburant creşte faţă de cel trecut în fişa tehnică, de la 5,6 la peste 8 litri. La o medie de 160 de kilometri la oră, consumul nu scade sub 8,3 litri. Mai mult, niciunde de-a lungul celor 3.500 de kilometri consumul nu a scăzut sub 7,9 litri.

Ce am testat: Dacia Sandero varianta Laureate

1,6 litri şi 90 de cai-putere, pe benzină
Aer condiţionat, ABS, asistenţă la frânarea de urgenţă, airbag-uri frontale şi laterale
Demaraj 0-100 km/h în 11,5 secunde
Viteză maximă în cartea tehnică: 174 km/h
Consum urban: 10 litri/100 km, consum extraurban 5,6 litri/100 km
9.350 de euro preţ de bază

Ce spun est-europenii despre Sandero

Luci Karesova (Praga, Cehia)

"Îmi place, e frumuşică, dar n-aş cumpăra-o. În Praga folosesc transportul public, iar în călătorii vreau o maşină spaţioasă, în care să încapă cei trei copii ai mei şi câinele, dar care să nu consume mult", explică Luci, în vârstă de 36 de ani. Familiarizată cu România în urma excursiilor pe care le-a făcut în Retezat şi în Bucegi, spune că singura marcă românească pe care o are în cap este Dacia. "În Cehia se vorbeşte despre Logan ca fiind o maşină franceză, ceea ce este în parte adevărat", spune ea.

Simon Sorm (Cehia)

"E drăguţă, dar nu-i de mine. Pare mai degrabă o maşină de fete. Sau de oraş. Eu conduc un Mercedes vechi de 28 de ani, pe care îl folosesc numai în călătorii", spune Simon, în vârstă de 25 de ani. Cunoştea marca Dacia, întrucât părinţii lui au avut una în anii '90 şi a nu a fost la fel de surprins precum ceilalţi de schimbările survenite între timp. "Sora mea îşi va cumpăra un break de la Dacia şi e foarte încântată de alegere". Şi el a vizitat frecvent România.

Tina Spoljar, Ana Spoljar, Nikolina Mihaljevic (Croaţia)

"Conduc un Fiat Uno şi chiar aş vrea să îl schimb. Îmi place maşina, este feminină", spune Tina, o croată în vârstă de 31 de ani pe care am întâlnit-o împreună cu prietenele ei în concediu la Budapesta. Cele trei fete au analizat atent hatckback-ul, s-au urcat la volan şi s-au arătat încântate de formele maşinii şi de portbagajul încăpător". Pare o maşină pentru bogaţi. Nu seamănă deloc cu Loganul, pe care îl ştim bine pentru că e peste tot în Croaţia", au conchis ele.

Miroslav Mateja (Borek, Cehia)

"Eu am un Logan, nu-l dau nici chiar pentru Sandero, deşi îmi place modelul", spune el. Şef al dealerului Dacia din oraşul ceh Borek (în centrul Cehiei), Miroslav s-a arătat încântat când am intrat cu Sandero în curte, iar în semn de recunoştinţă pentru vizita noastră a pus melodia "Dragostea din tei", a trupei O-Zone. Hatchback-ul va putea fi comandat în regiune din această lună, iar Miroslav mizează pe faptul că noul model se va vinde chiar mai bine decât break-ul.