Periferia Kievului, bombardată! Mircea Lucescu trăieşte atacul Rusiei de la faţa locului. „Oameni fără minte“

Mircea Lucescu (76 de ani) poate spune acum, răspicat, că le-a văzut pe toate din postura de antrenor de fotbal. Inclusiv începutul unui conflict militar.

Mircea Lucescu şi echipa sa, Dinamo Kiev, s-au întors acasă, după cantonamentul de iarnă pe care l-au efectuat în Turcia, în Antalya. 

Sâmbătă, 26 februarie, „Il Luce“ şi elevii săi ar fi trebuit să întâlnească Inhulets, acasă, în prima etapă din 2022, cea cu numărul 19. Acest meci nu se va mai juca, potrivit programării.

Campionatul Ucrainei a fost suspendat deja, partidele fiind, deocamdată, amânate. Ultima rundă s-a disputat înaintea pauzei de iarnă, în intervalul 10-12 decembrie.

Din păcate, acum, la ce se întâmplă, impresia e că, mult timp de aici înainte, nu se va vorbi despre fotbal, în Ucraina. Ceea ce nu-l face însă pe Mircea Lucescu să se grăbească pentru a reveni în România, în siguranţă. În dialog cu „Fanatik“, „Il Luce“ a relatat cum se vede situaţia de la faţa locului, de când Rusia a început atacul asupra Ucrainei, în noaptea de miercuri spre joi.

Ce a spus Mircea Lucescu?

*Deocamdată, stau şi aştept să văd ce se întâmplă. Sâmbătă trebuia să jucăm cu Inhulets Petrove, la Kiev, dar să vedem ce e cu starea de urgenţă.

*Ministrul Tineretului şi Sportului a suspendat orice manifestare sportivă pentru 30 de zile… Parlamentul a ratificat starea de urgenţă, e clar că nu mai jucăm deocamdată. Să vedem până când ţine nebunia asta.

*Eu stau la bază, nu am contact cu nimeni… Jucătorii sunt puţin speriaţi… aşa… normal… pentru familii… Noi nu avem mulţi străini, mai rău e pentru echipele cu mulţi străini că ambasadele le cer, desigur, să plece.

*Vai de capul nostru ce ne e dat să trăim, n-aş fi crezut niciodată că mai e posibil aşa ceva… Elţân a lăsat lucrurile nepuse la punct… aşa încurcate, neclarificate după destrămarea Uniunii Sovietice... Lumea aşteaptă, ce să facă? Totul depinde de ruşi, nu de ucraineni, că nu ei atacă… Să vedem şi ce efect au, dacă au, sancţiunile astea internaţionale date ruşilor.

*Cum să vin (n.r. la Bucureşti?) Păi, să plec aşa… Eu nu sunt laş, n-am plecat nici când a început nebunia în Doneţk, în 2014. Nu pot să fac aşa ceva. În niciun caz…

*Păi, aş da un exemplu negativ pentru toată lumea… de frică, de panică, de neseriozitate… cum să fac aşa ceva? Să sperăm că n-o să fie nimic şi s-or potoli oamenii ăştia mari şi fără minte… să le vină mintea la cap.