Chinezii îşi flexează „muşchii“: Ce vor să demonstreze cu ocazia Jocurilor Olimpice de Iarnă

Jocurile Olimpice de Iarnă (4-20 februarie) au devenit încă un prilej pentru China de a-şi flexa „muşchii“ în faţa lumii. Din toate punctele de vedere!

În primul rând, autorităţile de la Beijing au vrut să demonstreze că ţara lor poate organiza un asemenea eveniment în plină pandemie. Iar chinezii de rând au decontat costurile acestei ambiţii: în ultimele săptămâni, oraşe întregi, cu milioane de locuitori, au fost închise total, plasate în carantină dură, inclusiv la apariţia câtorva zeci de cazuri de COVID-19!

China vrea să arate „verde“ la JO

Al doilea mare obiectiv al Chinei a fost să-şi demonstreze performanţele tehnologice în ceea ce priveşte energiile regenerabile şi utilizarea materialelor durabile. Tocmai de aceea, „Ţara Marelui Zid“ se mândreşte cu faptul că va organiza Jocurile Olimpice de Iarnă... fără zăpadă naturală! Pentru că, în premieră, un astfel de eveniment se va desfăşura, în întregime, pe zăpadă artificială! Şi nu doar „covorul alb“ va fi produs de chinezi! Gheaţa de pe stadionul de patinaj viteză e obţinută, folosind un sistem de răcire ecologic. Iar acoperişul uriaş, în formă de rachetă de tenis, e construit din materiale excepţional de uşoare şi flexibile. În plus, toate serviciile de transport vor fi alimentate cu energie verde şi vor folosi vehicule cu hidrogen.

Vladimir Putin, un alt expert în a folosi sportul pentru a promova ţara sa

Ambiţia lui Putin

China a dus Jocurile Olimpice de Iarnă într-o zonă în care, în ciuda temperaturile scăzute, nu prea sunt precipitaţii. De exemplu, în Yanqing, care va găzdui concursurile de schi, ninge doar 21 de centimetri pe an. 

Şi, totuşi, au mai existat situaţii similare, în trecut. De pildă, în 2014, Soci a organizat Jocurile de Iarnă într-o zonă în care temperaturile au sărit, uneori, de 10-15 grade Celsius! A fost, practic, ambiţia personală a lui Vladimir Putin de a duce un evenimente de interes major, în staţiunea sa preferată. Şi atunci a fost folosită zăpadă artificială, dar nu pentru toate evenimentele, aşa cum se va întâmpla acum, la Beijing.

Alte ediţii, de-a lungul istoriei, când zăpada artificială a salvat situaţia, când condiţiile climatice au furnizat surprize neplăcute, au fost cele de la Innsbruck (1964) şi Lake Placid (1980).

Chinezii aşteaptă Jocurile Olimpice de Iarnă cu mare entuziasm

„E foarte periculos!“

Ce spun însă sportivii despre zăpada artificială? Părerile sunt împărţite. Unii o preferă, în timp ce alţii avertizează că ea pune în pericol integritatea fizică a concurenţilor.

„Zăpada artificială creează o suprafaţă mult mai dură. Şi e mai rapidă. Atunci când cazi, simţi că te loveşti de beton. Apoi, dacă îţi pierzi echilibrul şi ieşi de pe pistă, nu există zăpada naturală, care să atenueze duritatea căderii. În schimb, te loveşti de pietre sau de noroi. E foarte periculos“, a explicat Johanna Talihärm (Estonia), biatlonistă, pentru NBC. 

80 la sută din zăpada folosită la Soci (Rusia), la JO 2014, a fost artificială. Patru ani mai târziu, la Pyeongchang (Coreea de Sud), procentul a crescut la 90 la sută.