Oana Roman: „Faptul că sunt sinceră mi-a atras extrem de multă antipatie, invidie şi râcă“
0O ştim ca fiind extrem de vocală, sinceră cu ea şi cu cei din jur, îndârjită şi luptătoare, de aceea am ales acest titlu mai puţin convenţional. O discuţie cu Oana Roman nu e uşor de dus. Nu pentru că este o fire dificilă, ci pentru că, de multe ori, sinceritatea ei te face să te trezeşti, gândindu-te la atâtea interviuri în care lumea a dorit să pară altceva decât este.
Oana este vocală atât acasă, în familie, cât şi pe reţelele sociale sau în public şi nu se teme să recunoască faptul că acest lucru nu a ajuta-o întotdeauna. Am vorbit cu ea despre suişurile şi coborâşurile relaţiei cu soţul ei, Marius Elisei, despre cum e viaţa fără planuri şi despre perioada post-pandemie, şi mi-am dat seama că, indiferent cât de virulentă ar părea, este un om extrem de optimist… după ce îi trece supărarea.
Ai trecut, recent, printr-un moment destul de dificil, moartea lui Costin Mărculescu, iar în urmă cu un an, un alt prieten bun de-al tău, Răzvan Ciobanu, a plecat dintre noi. Eşti o fire foarte sensibilă şi nu ascunzi acest lucru. Cum te-au afectat momentele acestea?
Oana: Am pierdut doi prieteni buni, este foarte greu să-ţi îngropi un prieten şi te face să te gândeşti că viaţa, din păcate, este atât de imprevizibilă şi trebuie să încercăm să ne bucurăm de tot ce e în jurul nostru. Deşi, de multe ori, nu reuşim să facem asta.
Nici pentru tine nu a fost un an uşor. Mutarea în noua casă, separarea de Marius, împăcarea cu el, pandemia. Cum eşti acum?
A fost un an bun, eu nu îl văd ca pe un an greu. A fost un an foarte bun, pentru că mi-am găsit o casă extraordinar de frumoasă, a fost o schimbare la care nici nu visam. Am avut un noroc foarte mare de la Dumnezeu că ne-am găsit această casă absolut minunată, pe care am luat-o la un preţ nesperat de bun. A fost o schimbare extrem de pozitivă pentru noi, mai ales că perioada de izolare ne-a prins în casă nouă, cu grădină mare. Ne-a fost mult mai uşor.