Interviu Mihai Dedu, prezentator TV:„Niciodată nu mi-am pus problema să renunţ“
0Prezentatorul jurnalului de dimineaţă de la Pro TV Mihai Dedu (43 de ani) se numără printre veteranii postului. Vedeta se trezeşte cu noaptea-n cap de 17 ani dar nu dă semne de oboseală. În spatele omului sobru de la ştiri se află un tată preocupat de Matei, băiatul său în vârstă de 10 ani.
„Adevărul": Prezinţi ştirile de dimineaţă de atâţia ani. N-ai obosit să te scoli dimineaţa?
Mihai Dedu: Mi-am format un mecanism după care funcţionez foarte bine. După o perioadă, organismul intră în rutină, aşa că acest program care implică trezitul la ora 3.00 dimineaţa este ceva normal.
Citiţi şi:
Florin Busuioc vedetă tv: „Ştampila «Busu de la meteo» mă onorează“
După 17 ani la Pro, mai poţi să te vezi într-un alt loc de muncă în viitor?
Nu m-am gândit niciodată la asta. Când eşti într-un loc în care te simţi bine, un loc care te reprezintă, nu te gândeşti să-l schimbi.
Dacă Mihai Dedu ar fi un brand, ce-ar promova?
Ar vorbi despre cât de important este să iubeşti copiii şi să preţuieşti bătrânii.
Ce-ţi vine în minte când te gândeşti la sediul din Pache Protopopescu?
Mă gândesc cât de tânăr eram acum 18 ani, când am ajuns prima oară aici.
Ai vreun cuvânt care să-ţi dea bătaie de cap pe post?
Sintagma „micuţa argentiniancă" mi-a dat probleme. Nu ştiu de ce, nu am reuşit niciodată să o pronunţ corect atunci când trebuie.
Ce i-ai spune unui tânăr care ar începe să lucreze în televiziune astăzi?
I-aş spune că este un domeniu fantastic, fascinant şi că, da, televiziunea este într-adevăr un microb. Pentru a-l simţi şi pentru a te bucura pe deplin de acest domeniu, trebuie să-ţi placă foarte mult. Este un loc unde nu există jumătăţi de măsură.
N-ai simţit nevoia, cu trecerea timpului, să renunţi la pupitrul de ştiri pentru o emisiune?
Nu mi-am pus niciodată această problemă. De-a lungul timpului am fost implicat în tot felul de proiecte, printre care şi emisiuni. În 2009 am prezentat „Dăruieşti şi câştigi", aşa că am gustat câte un pic din toate.
Au existat momente în care nu te-ai mai regăsit în munca ta şi ai fost la un pas de a renunţa?
La început îmi era greu, trezitul de dimineaţă îmi ridică probleme, au fost şi multe nopţi nedormite, dar niciodată nu mi-am pus problema să renunţ.
Prietenii tăi sunt din Pro sau îi ai lângă tine pe cei din adolescenţă?
Şi, şi. Există mulţi oameni în viaţa mea, iar prietenii sunt atât colegi de serviciu, prieteni din adolescenţă sau prieteni pe care i-am întâlnit pe parcursul vieţii.
Ce-ai face dacă ai avea posibilitatea să nu mai munceşti şi să-ţi poţi trăi viaţa oriunde doreşti?
Mi-ar plăcea să trăiesc pe o insulă, să mănânc foarte multe fructe, să fac baie şi să mă plimb cu bicicleta. Ştiu sigur că acesta ar fi şi un mod de a-mi prelungi viaţa.
Eşti un tată indulgent?
Am încercat să mă ţin tare, dar, ca orice părinte, de foarte multe ori ajungi să faci ceea ce vrea copilul.În anumite limite, bineînţeles!
De obicei, părinţii încearcă să nu repete greşelile părinţilor lor şi ajung să facă aceleaşi lucruri. Ai observat asta şi la tine în ceea ce-l priveşte pe Matei?
Cred că şi dacă se întâmplă, e mai mult la nivel inconştient. Tocmai de aceea îmi e greu să spun cât de mult am repetat eu din „greşelile" părinţilor mei. Au fost cu siguranţă lucruri pe care le-am făcut şi eu la rândul meu, chiar dacă în mintea mea de copil le catalogam ca fiind greşite.
Ce moşteneşte de la tine?
Matei e ambiţios, este sensibil (în zilele noastre ar fi bine să fii un pic mai dur), e un copil tenace. Dar toate astea le putea lua şi de la mama lui. De la mine a luat sigur motricitatea.
La pescuit împreună cu fiul său, Matei
Mirosul copilăriei: floarea de tei
Ce a rămas nefăcut până acum?
Poate un frate pentru Matei.
Ai spus într-un interviu că nu l-ai lăsa să fumeze nici la 90 de ani. Este cel mai rău lucru pe care ar putea să-l facă, în opinia ta?
Viciile, în general, nu aduc nimic bun. Nu aş vrea ca Matei să facă ceva care să-i pună în pericol sănătatea.
Cum ţi-ai caracteriza copilăria?
Am avut o copilărie frumoasă, pentru că am început sportul de mic, pe la 6 ani am început să plec în tabere, să am antrenamentele şi alte lucruri legate de sport. Le mulţumesc părinţilor mei că m-au lăsat liber şi aşa am putut să învăţ foarte multe lucruri, să acumulez o experienţă care m-a ajutat atunci când şi eu am devenit părinte.
Care e mirosul pregnant al copilăriei tale?
Mirosul florii de tei. În spatele blocului în care stăteam erau foarte mulţi tei şi cireşi care miroseau absolut demenţial.
Ai dat bătăi de cap părinţilor?
Cred că ei ar fi cei mai în măsură să răspundă. Mama ar zice nu, tata s-ar mai gândi o secundă, două. Eu pot să spun că făceam lucruri normale pentru un copil. Pierdeam frecvent hainele la fotbal, mai ales toamna, când poarta o făceam din gecile noastre. Mi se întâmpla să plec acasă şi abia pe drum să îmi aduc aminte că mai aveam ceva haine pe mine. Bineînţeles, atunci când mă întorceam, nu le mai găseam acolo.
Lucruri fundamentale insuflate de părinţi?
Să fiu cinstit faţă de ceilalţi, să nu mint, să-mi ajut aproapele.
Ce te face fericit?
Să-mi văd copilul sănătos.
"Matei e ambiţios, este sensibil (în zilele noastre ar fi bine să fii un pic mai dur), e un copil tenace.Dar toate astea le putea lua şi de la mama lui."
"Am avut o copilărie frumoasă, pentru că am început sportul de mic, iar pe la 6 ani am început să plec în tabere."
Mihai Dedu (stânga) la opt ani, la o serbare şcolară, (dreapta) în tinereţe, la proba de sărituri garduri
Carte de vizită
Mihai Dedu a început ca prezentator de ştiri, la 1 martie 1993, la postul de radio Pro FM, cu ştiri sportive redactate şi citite la jurnalele din oră în oră. Câteva luni mai târziu a ajuns în clădirea din Pache Protopopescu, unde la 1 octombrie s-a lansat Canalul 31, exclusiv cu ştiri din sport. „A venit momentul 1 decembrie 1995 şi am prezentat ştiri din sport atât la ora 7.00 dimineaţa cât şi seara, la ora 19.00 până în martie 1996, când am rămas doar la jurnalul de seară", îşi aminteşte Mihai Dedu. În paralel a redactat ştiri şi a comentat meciuri de fotbal, handbal, atletism, călărie şi multe alte programe înregistrate din ţară sau de afară.