Adina Galupa: „Lucrez la un film care are mari şanse la un Oscar!“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
foto: Sorin Stana

O ştii din telenovela Inimă de ţigan. Acum doi ani şi jumătate s-a mutat, însă, în Los Angeles. Iar Adina de Hollywood e cu totul altfel decât cea pe care o ştiai. S-a redescoperit aici, la fel cum a redescoperit viaţa, dar şi actoria, într-o altă lumină.

În aventura noastră la Hollywo­od am vrut să aflăm ce înseam­nă să trăieşti visul american, de la cei realizaţi profesional aco­lo. Dar şi ce înseamnă să lupţi pentru a trăi visul american. Ce presupune drumul unui actor român de la Bucureşti într-un film la Hollywood? Şi am aflat toate curbele şi pantele abrupte ale acestui drum – în cel mai sincer interviu al unui actor român plecat acolo! – de la Adi­na Galupa (31), pe care am regăsit-o printre coloanele din faţa muzeului LACMA mai tânără ca niciodată. E departe de a fi ajuns acolo unde şi-a propus, dar e limpede că Los Angeles-ul îi prieşte.

Adina, credeam că L.A. e un oraş care te consumă. Dar tu arăţi mai tânără decât atunci când ai plecat. Ai fost la vreun casting pentru un rol de puştoaică?

Adina Da, agentul meu m-a trimis la un casting pentru o fată de 15 ani. M-a fla­tat foarte tare. Când am ajuns acolo, erau numai fetiţe de 12-13-14 ani. Mă gândeam: „Ce, Doamne iartă-mă, caut acolo?!“. (râde) După trei zile m-au sunat şi mi-au zis: „Ai fost absolut minunată, vrem să te luăm, dar nu pentru rolul acela de 15 ani, ci pentru cel al unei fete de 17 ani“. M-am bucurat mult, era pentru o reclamă la Yamaha.

Când ai plecat mai exact în L.A. şi ce te-a împins spre pasul ăsta?

Am plecat la sfârşitul anului 2015. Mi s-a părut la momentul respectiv că-mi atinse­sem un fel de limită creativă, artistică. Fu­sesem în piese de teatru, am făcut televizi­une, am făcut şi film. Şi mi se părea că nu pot progresa, mi-am dat seama că aici pot vedea un nou mod de a percepe actoria. Aici oamenii lucrează cu totul altfel, indus­tria e cu totul diferită, normele sunt diferi­te. Aici mi s-a demontat absolut tot bagajul de cunoştinţe cu care venisem din ţară şi a trebuit s-o iau de la zero.

Cum ţi s-a părut L.A.-ul? Care a fost primul impact al oraşului asupra ta?

La început, mi-a plăcut enorm de tare, după care, foarte curând, nu mi-a mai plă­cut deloc. Pe lângă faptul că, în afară de un bun prieten, nu prea cunoşteam pe nimeni, lumea de aici se conectează diferit. Au un alt mod de-a socializa, care mie îmi era to­tal străin şi mi-am dat seama că mi-e foarte greu să mă integrez în societate. Am venit aici la un prieten, dar în rest nu cunoşteam pe nimeni şi mi-a fost foarte greu, pentru că nu aveam pe cine să sun zile şi zile între­gi. Dar nu m-am gândit niciodată să revin în ţară, pentru că nu mi-am dat seama că dacă mă întorc regresez, pentru că eu am venit aici ca să învăţ lucruri noi.

Cum pătrunzi în sistemul hollywoodian?

Primul pas a fost să merg la un miliard de întâlniri cu tot felul de agenţi, talent mana­geri din industrie, în speranţa că îi conving să le placă îndeajuns de mult de mine în­cât să mă angajeze – lucru care iar a fost o lecţie, pentru că, din 15 miliarde de întâl­niri, nu s-a materializat niciuna. Trebuie să înţelegi că aici toţi, din toate colţurile lu­mii, vin pentru acelaşi vis. Şi atunci mi-am dat seama că eu nu sunt cu absolut nimic specială. Le-am zis: „Da, dar eu în România am făcut un film“, „Aşa, şi?“, „Da, dar eu în România am făcut un serial“. „Aşa, şi?“ Ni­meni nu dă doi bani pe asta. Toată lumea te întreabă: „Da, dar aici ce ai făcut?“ „Păi, zic: am mai făcut roluri mici în filmele care s-au făcut în România.“ „Dar ce ai făcut aici, ceva în care eu să pot să te văd?

Citeşte restul interviului cu Adina Galupa, realizat în Los Angeles, pe www.okmagazine.ro!