Posturile TV „vroiau“ ştiri fără greşeli, dar nu au reuşit: cine sunt „campionii“ perlelor de pe micile ecrane

Posturile de televiziune Antena 3, Antena 1 şi Realitatea TV au înregistrat cele mai multe greşeli de folosire a limbii române, în luna august - 26, 23, respectiv, 22 -, potrivit raportului de monitorizare efectuat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti“, informează News.ro.

Campionii greşelilor 

La postul TVR 1 s-au înregistrat 8 erori în luna august, la TVR 2, 15 greşeli, la Pro TV, 7 greşeli, la Kanal D, 8, la Prima TV, 9, la Naţional TV, 10, la România TV, 14. La B1 TV au fost înregistrate 16 erori, iar la Digi 24, 7.

La posturile de radio monitorizate, Radio România Actualităţi şi Europa FM au fost înregistrate 4, respectiv două erori.

Coordonatorul monitorizărilor, Rodica Zafiu, care a prezentat o sinteză a rezultatelor monitorizărilor în şedinţa de joi a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) a precizat că aceasta este cea de-a doua etapă a monitorizării din acest an, următoarea urmând să aibă loc în luna noiembrie. 

„Ca de obicei, am notat lucrurile cele mai grave, greşeli propriu-zise de ortografie. Pot fi neglijenţe, dar interpretabile ca greşeli, ca necunoaştere a normelor de bază ale ortografiei române. Nu sunt multe, ci mai puţine decât în anii trecuţi. Sunt mai multe acele erori cumva explicabile din grabă, de pură tastare. Unele sunt corectate de redacţii destul de repede. Sunt tot felul de forme neglijente, semne diacritice lipsă şi aşa mai departe. Problema punctuaţiei, mai ales utilizarea virgulei, este o problemă în general în scris. Încep să apară uneori prea multe virgule“, a spus Rodica Zafiu, precizând că a fost remarcată şi folosirea „celebrei virgule între subiect şi predicat“.

În urma monitorizărilor, au fost semnalate greşeli care provin din alegerea desinenţelor de plural neconforme cu norma morfologică, precum: „replicele din filme“ (Antena 1, 22 august), în loc de „replicile din filme“ şi „centurele oraşelor“ (Antena 3, 30 august), în loc de „centurile oraşelor“. 

Posturile TV „vroiau“ ştiri fără greşeli dar nu au reuşit 

Alte greşeli întâlnite frecvent sunt formele hibride de indicativ imperfect ale verbelor „a vrea“ şi „a voi“, observate şi la precedentele monitorizări, precum „vroiau“, în loc de „voiau“ (Kanal D, 5 august).

Între erorile constatate se mai numără adverbul „destul“, folosit ca şi când ar fi un adjectiv, acordându-se, contrar normelor - „pinguini destui de mici“ (Disney Junior, 21 august), dar şi semiadverbul „mai“ plasat, incorect, înaintea pronumelui neaccentuat sau a auxiliarului - „care mai se luase de nişte jurnalişti asiatici“, în loc de „care se mai luase“ (Realitatea TV, 22 august).

Dintre greşelile persistente, a fost semnalat dezacordul numeralului compus, tendinţa de folosire invariabilă în gen a acestuia: „ultimele doisprezece luni de activitate“ (Antena 3, 22 august), „au străbătut doisprezece mii de kilometri“ (România TV, 22 august), „între orele doisprezece şi...“ (Naţional TV, 18 august), în loc de „douăsprezece“.

S-a înregistrat şi tendinţa opusă, de folosire a formei de feminin în locul celei de masculin, pentru substantivele neutre: „douăzeci şi una de accidente rutiere soldate cu...“ (Antena 3, 5 august), în loc de „douăzeci şi unu“.

O altă greşeală frecventă, care se repetă în fiecare etapă de monitorizare, tinzând chiar să se extindă, este inserarea adverbului „şi“ după prepoziţia „ca“ având rolul de a exprima calitatea: „ca şi prevenire, ar fi foarte important să transmitem“ (TVR 2, 16 august), în locul formei corecte, „ca prevenire“.

De asemenea, a fost remarcată o reducere a cazurilor, frecvente în limba română, de folosire a relativului „care“ fără „pe“, ca obiect direct - „vă transmitem inclusiv locul care îl ocupă fiecare pasager în avion“ (Antena 3, 12 august), în loc de „pe care“.

Dintre exprimările redundante, ambigue sau pur şi simplu greşite care au fost înregistrate se numără pleonasmul „artiştii care-şi vor aduce aportul la acest proiect“ (Prima TV, 3 august), deşi forma corectă este „care vor contribui la...“, contaminările între expresii - „să facă piept“ (Digi24, 17 august), deşi corect este „să facă faţă“ şi „să ţină piept“, substituţiile în expresii, adesea ca manifestare a preţiozităţii - „proiectul a luat final“ (Pro TV, 30 august), deşi corect este „proiectul a luat sfârşit“, confuziile paronimice, cu efecte involuntar comice, „aluniţele se numesc (...) nervi“ (Antena 1, 9 august), deşi corect este „nevi“.

Raportul a constatat o anumită reducere, faţă de anii trecuţi, a erorilor grave, mai ales de ortografie. Totuşi, numărul de abateri semnificative de la norme a rămas similar celui din sesiunea precedentă de monitorizare, din luna martie.

În luna august, au fost monitorizate, de către echipa alcătuită din Blanca Croitor, Andreea Dinică, Ionuţ Geană, Irina Paraschiv, Valentina Cojocaru, Adina Dragomirescu, în coordonarea Rodicăi Zafiu, 12 posturi de televiziune (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Kanal D, Prima TV, Naţional TV, Antena 3, România TV, B1 TV, Realitatea TV şi Digi 24) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM), alese în funcţie de audienţă, de acoperirea naţională, ponderea emisiunilor informative şi de dezbatere şi de asumarea unui rol cultural şi educativ.

Lista posturilor monitorizate în această etapă corespunde total sesiunii de monitorizare din luna martie 2016 şi, în mare măsură, listelor folosite în monitorizările din etapele precedente (în special celor din rapoartele realizate în anul 2012), ceea ce permite comparaţia şi formularea de concluzii mai generale asupra calităţii limbii române folosite în presa audiovizuală.

S-au efectuat 300 de ore de montorizare, urmărindu-se în primul rând transmisiunile de la orele de vârf, în special emisiunile de ştiri şi dezbateri.