Digi24, Realitatea TV şi România TV, amenzi dure de la CNA pentru că au difuzat înregistrările cu vocea Alexandrei

Digi24, Realitatea TV şi România TV au primit amenzi dure de la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) pentru faptul că au decis să difuzeze vocea Alexandrei Măceşanu din înregistrările apelurilor la 112 făcute publice de unchiul ei, Alexandru Cumpănaşu.

CNA  a decis să amendeze posturile de ştiri Digi24, Realitatea TV şi România TV cu câte 35.000 de lei pentru că au difuzat înregistrările apelurilor la 112 ale Alexandrei Măceşanu, adolescenta în vârstă de 15 ani care a fost sechestrată, violată şi ucisă în Caracal. 

Iniţial, au existat două propuneri de sancţionare, de 25.000, respectiv de 50.000 de lei. Întrucât niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi (minim şase), CNA a aplicat o amendă intermediară, cea de 35.000 de lei, după cum a anunţat pe Facebook Radu Herjeu, membrul forului audiovizual. 

Acest caz a stârnit dezbateri aprinse între membrii CNA, care s-au împărţit în două tabere – cei care au considerat că vocea disperată a Alexandrei era de interes public şi cei care, din contră, sunt de părere că se puteau difuza doar vocile dispecerului de la 112 şi ale poliţiştilor.

Membrul CNA Radu Herjeu, care a propus o amendă de 25.000 de lei, a explicat pe Facebook de ce consideră că difuzarea vocii Alexandrei nu a fost justificată de interesul public. 

„Nu există niciun argument în favoarea folosirii înregistrării originale de la 112, cu excepţia, poate, a dezvăluirii intonaţiei operatoarei. Faptul că au primit acceptul părinţilor după difuzarea înregistrării şi că nu există articole legate de dreptul la imagine al unui minor dispărut pe care să le fi încălcat cei care au ales această variantă nu-i exonerează de o minimă responsabilitate morală şi, de ce nu, deontologică. Există, în schimb, articole din lege care prevăd obligativitatea televiziunilor de a proteja minorii din faţa televizoarelor. Care chiar cred că nu ar trebui expuşi la aşa ceva! Imaginaţi-vă o fată de 16 ani auzind la televizor o altă fată de 16 ani plângând şi cerând ajutor, fată care, ulterior, se presupune că a fost violată, ucisă şi arsă într-un cazan într-un oraş european al secolului 21!“, a scris Herjeu. 

La rândul lui, membrul CNA Alexandru Kocsis, care s-a aflat de partea celor care au văzut interesul public, şi-a justificat decizia de a vota împotriva amendării posturilor. 

„Sunt de acord cu faptul că ȋnregistrările, puse ȋn context, sunt extrem de dure şi da, au o ȋncărcătură emoţională puternică. Dar s-a ȋncălcat ȋntr-adevăr legea? Eu am spus că nu consider că a fost lezat interesul publicului. Poate sunt subiectiv, dar eu, ca parte din public, am simţit nevoia la momentul respectiv să mi se confirme dacă ȋntr-adevăr dispecerii de la 112 au avut o atitudine nepăsătoare faţă de drama acelei copile. Am citit dialogul, dar din transcript nu poţi aprecia tonul, iar ȋn acest caz tonul a fost extrem de important pentru public. Tonul şi atitudinea dispecerilor ne-au arătat tuturor câtă nepăsare, câtă lipsă de empatie s-a aflat la celălalt capăt al telefonului. De aceea, am spus că, din punctul meu de vedere, ȋnregistrarea a fost de interes public şi interesul publicului a fost servit, nu prejudiciat. În privinţa lipsei acordului părinţilor, putea fi ȋntr-adevăr o problemă, dar aici trebuie să ne uităm ȋn primul rând la cine a difuzat primul ȋnregistrarea. Înregistrarea a fost făcută publică de către unchiul Alexandrei. Este de ȋnţeles că după publicarea ȋnregistrării de către unchiul fetei, televiziunile au intrat ȋn febra competiţiei şi au preluat acele ȋnregistrări. Mai mult, după difuzarea iniţială fără acord, televiziunile au primit şi un acord scris din partea familiei. În concluzie, dacă familia nu s-a simţit lezată şi a dorit ca publicul să asculte indolenţa unor angajaţi ai statului puşi să gestioneze URGENŢE, atunci de ce să sancţionăm televiziunile?“, a explicat Kocsis. 

În plus, el a precizat şi că membrii CNA care au vrut să dea o sancţiune au avut probleme în a identifica un articol din lege care să le susţină decizia: „Colegii mei, pătrunşi de ideea că trebuie dată neapărat o sancţiune, au căutat fiecare articole de lege care să se potrivească dorinţei lor. Au propus mai multe articole, dar juristul participant la şedinţă le spunea că nu sunt abateri care să se ȋncadreze pe acele articole de lege. Până la urmă au rămas pe un singur articol, Art. 39-2) din Legea audiovizualului. Nu mă deranjează că s-au dat aceste amenzi şi nu protejez pe nimeni, dar nici nu o să votez ceva dacă nu cred că s-a ȋncălcat legea şi mai ales când avem reale dificultăţi ȋn a găsi un paragraf de lege potrivit ca să facem ȋncadrarea“.

Articolul în baza căruia s-au dat în cele din urmă amenzile de 35.000 de lei este: „Difuzarea în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare, prin codare sau ca efect al altor sisteme de acces condiţionat, se asigură faptul că minorii din zona de transmisie, în situaţii normale, nu pot auzi sau vedea emisiunile respective“.