Zmeitrei, românii care au cucerit Berlinul cu muzica tradiţională, la Adevărul Live: „Oamenii nu pricep versurile, dar înţeleg muzica“
0Paula Ţurcaş şi Mihai Victor Iliescu, doi dintre membrii formaţiei Zmeitrei, au venit în studioul Adevărul Live pentru a ne explica ce înseamnă Rough Romanian Soul, un nou stil de muzică pe care l-au popularizat în Berlin, dar şi pentru a ne dezvălui secretul din spatele primei campanii de crowfunding pentru producerea unui album de acest fel.
Zmeitrei este un band românesc care a creat la Berlin un nou stil: Rough Romanian Soul. După ce au reinventat muzica tradiţională, pentru acest album Zmeitrei au compus melodii noi - tot în limba română. Deşi trăiesc în afara României, toate piesele noi spun poveşti despre ţară, despre oamenii şi locurile pe care artiştii le-au lăsat în urmă, dar pe care le poartă mereu în suflet.
Paula Ţurcaş este fată de preot din Ardeal. Când era copil cânta doine; când s-a făcut mai mare a plecat din ţară să cânte operă. Dar inima i-a rămas acasă, în satul din Adreal. De acolo îi vine emoţia cu care cântă. De acolo îi izvorăşte adevărata voce - în care se împletesc deopotrivă dragoste pierduta, flori de mac, femei frumoase şi hoţi, dor şi libertate.
Mihai Victor Iliescu este un fost avocat, fost director de creaţie în publicitate, care a schimbat viaţa de birou cu viaţa pe scenă. A creat grupul Zmeitrei în 2011 şi acum vrea un Grammy. În band cântă la chitară şi scrie versurile.
Oli Bott, vibes, a studiat muzica la Berklee College of Music, la Boston, cu Gary Burton. După ce a cântat prima oară în România a fost atât de inspirat încât de atunci compune piesele noi pentru Zmeitrei - cu suflet românesc.
Arnulf Ballhorn, contrabas, completează cu forţă soundul Zmeitrei. A studiat contrabas la Universitatea de Arte din Berlin şi cântă la Komische Oper, precum şi în numeroase proiecte de jazz, tango şi muzică experimentală.
Cele mai importante declaraţii:
„Ne îndepărtăm de filonul tradiţional, dar vreau să facem muzică românească nouă“
„Adevărul“: Spuneţi-mi, în primul rând, de unde vine numele Zmeitrei?
Mihai Victor Iliescu: Numele vine din dorinţa de a face ceva românesc nou, am căutat un nume care să aibă rezonanţă în imaginarul românesc. Reprezintă un principiu masculin, incorect, care pierde mereu, dar care trăieşte interesant.
Cum a pornit acest proiect? Cum v-aţi găsit?
Mihai Victor Iliescu: Am plecat la Berlin pentru a reîncepe o carieră muzicală. În căutarea asta mi-am dat seama că singurul element de identitate e limba română. Am pornit formaţia în direcţia de muzică tradiţională românească. Din dorinţa de identitate am avut-o şi pe cea de exprimare. Apoi am cunoscut-o pe Paula. Ea este fata unui preot din Ardeal. Am simţit că vocea asta este importantă pentru ceea ce vreau să fac.
Care este scopul, dincolo că faceţi muzică din pasiune?
Mihai Victor Iliescu: Scopul este de a face ceva românesc nou. Iniţial nu am ştiut ce e de făcut, dar pe măsură ce avansam am ştiut că limba română e o identitate. Ne îndepărtăm de filonul tradiţional, dar vrem să facem muzică românească nouă.
Mihai Victor Iliescu FOTO David Munteanu
„E o muzică ce te loveşte direct la inimă, nu trece prin minte“
Ce înseamnă, de fapt, genul acesta pe care îl cântaţi, Rough Romanian Soul?
Paula Ţurcaş: Am încercat să ne plasăm undeva şi am ajuns la Rough Romanian Soul, „sufletul aspru românesc“. E o muzică ce te loveşte direct la inimă, nu trece prin minte. De foarte multe ori, în concerte, vin oameni plângând, atinşi de energia aceasta. E visceral, cel puţin asta simt eu. E mai adânc decât orice. Am ajuns în interior prin această muzică. Muzica asta m-a adus înapoi în timpul copilăriei, în satul natal unde cântam muzică populară. Am fost apropiată de tradiţii şi de oamenii adevăraţi de la ţară.
Mihai Victor Iliescu: Este vorba şi de o poziţionarea de marketing, dar noi asta facem: ceva aspru, exprimat direct şi e vorba de un suflet românesc. E un fel de muzică soul cu influenţe de jazz.
„Cine rămâne acasă, rămâne prost“
De ce Berlin şi nu România?
Mihai Victor Iliescu: Eu am ajuns la Berlin din dorinţa de a evolua. „Cine rămâne acasă, rămâne prost“, mi-a spus un om din Germania. Am simţit că trebuie să mă deschid spre lumea largă şi să iau toate influenţele. Am mers după alte cariere, dar am ales muzica. Berlin e un loc bun pentru artă şi pentru muzică, totul e la un nivel înalt, e un oraş plin de artişti.
Cum reacţionează străinii la concertele voastre, rezonează. Ştiu că muzica nu are sau nu ar trebui să aibă bariere lingvistice, dar credeţi că ajunge mesajul vostru la ei.
Paula Ţurcaş: De la primele concerte reacţia a fost atât de emoţională şi de directă încât ne-a surprins şi pe noi foarte tare. Este o muzică ce nu trece prin filtrul minţii, e o energie. Oameni nu pricepeau versurile, dar înţelegeau muzica. Asta a reprezentat pentru mine o onoare. În Germania cântam în cluburie de jazz, acolo oamenii aplaudă un solo de fiecare dată, în România oamenii au fost puţin reţinuţi. Nu cred că se aşteptau la asta. La ultimul concert am avut şapte bis-uri şi mai voiau.
La început aţi cântat melodii din folclor, acum vă compuneţi propriile piese şi ce e interesant e că multe sunt compuse de Oli Bott, un neamţ.
Mihai Victor Iliescu: Oli Bott e al treilea zmeu, el este un om liber. Noi căutăm libertatea personală, iar el nu cade în manierismul niciunul stil. El cântă precum în rock-ul progresiv. E un muzician complet de la care am avut mult de învăţat. După primul concert de la Bucureşti a început să compună muzică românească. De-atunci nu s-a oprit. Avem 15 piese sunt compuse pe el. El compune cu influenţă sau aluzie la muzica românească.
„Foarte multă lume dispreţuieşte muzica populară adevărată, dar ne-am dat seama ce avem de făcut, ceva autentic românesc“
Paula Ţurcaş: Am venit din zona clasică, am cântat exclusiv operă. Trecerea a fost convulsivă, o criză existenţială, dar a venit natural dintr-o căutare. Am căutat un mod de exprimare mai adânc, mai personal. O persoană mi l-a prezentat pe Mihai, apoi totul a crescut de la sine. A curs aşa. I-am cântat lui Mihai o strofă dintr-o doină pe care o cântam când eram mică, a fost o chestie universală. Am simţit că trebuie să revenim la satul tradiţional. Eu am trăit adevărul acela din lumea rurală, mai ales în timpul comunismului lumea se strângea în jurul bisericii. M-am hrănit din asta.
Paula Ţurcaş FOTO David Munteanu
Mihai Victor Iliescu: Şi eu am cântat muzică clasică, dar toată viaţa am ascultat rock. Asta e direcţia, astea sunt reperele. Bineînţeles că e ceva românesc. E un punct de plecare spre ce e românesc. Foarte multă lume dispreţuieşte muzica populară adevărată. Nici noi nu mai ştim care e punctul de pornire, dar ne-am dat seama ce avem de făcut, ceva autentic românesc. Perioada comunistă a folosit muzica asta în scopuri personale. Muzica populară a fost dusă în alte direcţii. Ansambluri uriaşe cântau pentru partid cu o calitate îndoielnică. S-a produs o diluare a spiritului naţional. Oamenii au o reacţie de respingere pentru că doar asta li se dădea la televizor în anumite perioade. Această bogăţie trebuie redescoperită şi înţeleasă corect.
„Am simţit că trebuie să reluăm legătura cu pământul“
Haideţi să vorbim puţin şi despre campania de crowfunding pentru producerea primului album, care a fost un real succes. Aici sunt multe de spus, sunteţi coordonaţi de producătorul Ian Brennan, câştigător al premiului Grammy, dar haideţi să le luăm pe rând. Doar într-o lună aţi strâns aproape 24.000 de euro. Ce v-aţi propus? În ce stadiu se află proiectul?
Mihai Victor Iliescu: Visam, ne doream, e o chestie de credinţă. Raţional nu ne-am aşteptat, dar am crezut că o să reuşim. Am vrut să facem asta. Ăsta a fost modul independent de a avea banii de album. Este gata de înregistrat. O să documentăm şi video, nu este un album de studio obişnuit. O să cântăm ca la concert. Foarte puţin vom repeta piesele. Producătorul Ian Brennan vrea să înregistreze totul afară, pentru energia pe care muzica o ia de la sat. Am simţit că trebuie să reluăm legătura cu pământul. Ne vom duce prin Transilvania, avem nevoie de energia locurilor. Eu am scris mai multor producători de proiectul nostru, iar el s-a arătat interesat. Tocmai pentru că e complementar cu ce facem noi e ceva interesant.
Paula povesteşte-mi puţin despre tine, cum ţi-ai descoperit pasiunea pentru muzică. Eştii fiică de preot, originară din Ardeal.
Paula Ţurcaş: Educatoarea mi-a descoperit pasiunea. Atunci am început să cânt la serbări. Mai activam la Casa Pionierilor. Am cântat folclor până la 14 ani, după care am fost atrasă de lumea operei, deşi în familia mea nu se asculta genul acesta. Am început să imit, mi-a plăcut foarte mult. Am făcut Conservatorul la Cluj, acolo am studiat canto clasic şi operă, apoi am plecat în Elveţia. Mai cânt operă, predau canto. În utlimii ani doar muzică clasică baroc am cântat. Am acţionat dintr-un instict, la 16 ani nu ştiam ce trebuie să fac. Am fost mânată de o inconştienţă care m-a adus aici.
Mihai, tu ai fost avocat, apoi ai făcut reclame şi apoi ce s-a întâmplat?
Mihai Victor Iliescu: Trebuia să fac muzică, dar am ales altceva, aşa au fost vremurile. Nu am avut hotărârea să fac ce vreau. Am făcut Dreptul, am profesat, dar nu mi-a plăcut. Am simţit că nu e bine. Am mers către publicitate, unde mă simţeam mai bine. Dar nici asta nu trebuia să fac. După mulţi ani am avut curajul să fac muzică.
„Nu trăim din asta, aveam concerte, predăm muzică“
Se poate trăi din muzică, este una dintre cele mai dese întrebări adresate cântăreţilor, dar eu vă întreb se poate trăi din felul acesta de muzică?
Mihai Victor Iliescu: Dacă ajungi la publicul care trebuie, da. Noi suntem la limita dintre genuri. De-abia după această campanie lumea ştie de noi. Nu trăim din asta, aveam concerte, predăm muzică. Vom reuşi şi cu asta. Am făcut paşii potriviţi, mai întâi să construim. Am avut o chimie muzicală extraordinară. Ne înţelegem fără să vorbim, e şi improvizaţie. Dar e o binecuvântare să avem chimie asta. Produsul e definit acum, la fel şi sound-ul. De-abia acum începe partea de promovare.
„Poate o să câştigăm şi un Grammy pentru România“
Unde vă pot vedea românii în România?
Paula Ţurcaş: În România lucrăm pentru a realiza concerte. În ultima săptămână din noiembrie şi prima din decembrie vom începe spectacolele. O să mergem şi în satul meu natal. O să ne întâlnim cu toată lumea. O să filmăm acolo.
Şi ce urmează pentru Zmeitrei?
Mihai Victor Iliescu: Urmează următorul album. Săptămâna asta terminăm primul album. Dar vom continua să dezvoltăm următorul disc. Visul e să cântăm la Glastonbury. Poate o să câştigăm şi un Grammy pentru România. Putem să tindem spre asta.