O oază de normalitate

Componenta de bază a celor mai multe emisiuni care se pot vedea la posturile noastre de televiziune este vacarmul. Un vacarm golit de sens, care produce baloane de săpun.

S-ar părea că trăim într-o lume total isterică, iar posturile TV îşi fac „datoria" să reflecte această realitate. Emisiunile de divertisment sunt gălăgioase şi agresive, la talk-show-uri oamenii se sforţează să vorbească tot mai tare, să-şi acopere interlocutorii, emisiunile de ştiri ne fac un rezumat al tuturor violenţelor posibile. Totul este strident şi totodată fals, ca o goarnă spartă.

În plus, gălăgia aceasta creşte exponenţial într-o perioadă electorală. Iar perioada electorală se anunţă, la noi, una fără sfârşit: a început de mult, nu se ştie când, şi nimeni nu-i poate prevedea sfârşitul.

Într-o lume care-şi exhibă anormalitatea, aberaţia, „senzaţionalul", zonele în care întâlneşti atitudini şi discursuri normale nu pot fi decât adevărate oaze. Oaze care să te ajute să rezişti în toată nebunia.

Una dintre acestea este emisiunea „Garantat 100%", realizată de Cătălin Ştefănescu, la TVR 1. Marele merit al acestei emisiuni e că a găsit o formulă în care să se vorbească despre cultură în mod absolut firesc. Fără poze grandilocvente, cu degetul la tâmplă, pe de-o parte, dar şi fără a coborî în trivial nivelul discuţiilor.

O inspirată cale de mijloc, în care „medicamentul cultural este picurat pe o bucăţică de zahăr, în doze homeopatice", după cum îmi spunea, la un moment dat, chiar gazda emisiunii.

Cătălin Ştefănescu are toate calităţile unui bun moderator de televiziune. Este inteligent, spiritual, bun vorbitor. Cu toate acestea, o salutară doză de modestie îl face să nu pozeze în vedetă (aşa cum se întâmplă, după un timp, cu mulţi care apar la televizor). Şi, mai cu seamă, ştie să asculte - lucru, iar, rar întâlnit la cei de pe micile noastre ecrane, care vor să se audă numai pe ei înşişi).

De fapt, Cătălin Ştefănescu spune poveşti. Dar nu el, ci prin gura invitaţilor pe care-i are în studioul emisiunii „Garantat 100%". El ştie de minune să le moşească, aşa că, într-o oarecare măsură, sunt şi ale lui.

Poveşti frumoase, numai bune de ascultat pe când viscolul lumii de afară ne zgâlţâie geamurile.