Nu e ce pare a fi

În toate prezentările filmului „Shutter Island", citeşti că este vorba despre un şerif federal, Teddy Daniels, care, însoţit de partenerul său Chuck Aule, merge pe o insulă unde e un ospiciu-închisoare, pentru a investiga dispariţia unei femei. Dacă iei lucrurile aşa, este absolut firesc ca filmul lui Martin Scorsese să ţi se pară o aiureală - aşa cum mulţi l-au considerat.

De fapt, „Shutter Island" nu prea este despre o investigaţie a doi şerifi federali pe o insulă, ci despre cu totul altceva. Chiar dacă am face abstracţie de implicaţiile de adâncime sau metatextuale ale filmului, despre citatele pe care le foloseşte la tot pasul Scorsese transformându-şi pelicula într-un soi de eseu de istorie a cinemaului, chiar dacă am lua totul superficial, la un prim nivel, cel al naraţiunii, şi tot nu e cazul să vorbim despre aventurile celor doi agenţi veniţi pe insulă să investigheze.

Asta pentru că, la nivelul lucrurilor povestite, nimic nu e ce pare a fi. Spre sfârşitul filmului ţi se spune că totul a fost un fel de „Truman Show", montat în jurul personajului jucat de Leonardo DiCaprio. Dar dacă nu e aşa şi personajului ca şi nouă, spectatorilor i se serveşte de fapt o cacealma? Oricum ar fi, daca eşti atent la ce se întâmplă în film, realizezi că lucrurile au o explicaţie - într-o direcţie sau în cealaltă (ambele se susţin) - şi că nimic nu e pus aiurea în film. Mă abţin, totuşi, să povestesc care ar fi variantele de „rezolvare" a poveştii, pentru a nu-i afecta pe cei care nu au văzut filmul. Tot ce pot să le spun acestora din urmă este: „Nu aplecaţi urechea la corul de critici care i s-au adus acestui film. Urmăriţi‑l cu atenţie! (Şi după aceea mai vorbim...)".

Info

Shutter Island (SUA, 2009)
Regia: Martin Scorsese
Cu: Leonardo DiCaprio, Mark Ruffalo, Ben Kingsley, Emily Mortimer, Michelle Williams, Max von Sydow, Jackie Earle Haley
HBO, miercuri (1 iunie), ora 20.00