Înger şi demon

Multipremiaţii fraţi Dardenne au venit personal la Bucureşti pentru a-şi promova cel mai recent film al lor, „Le gamin au vélo“ / „Băiatul cu bicicleta“.

Filmul a fost distins anul trecut cu Marele Premiu al juriului la Cannes şi pentru cel mai bun scenariu la aşa-zisele „Oscaruri" europene. Nu trebuie nicicând uitat că cei doi cineaşti fac parte din restrânsul „club" al posesorilor a două trofee supreme canneze, adică Palme d'Or (alături de F.F. Coppola, Kusturica, Bille August, Shohei Imamura), câştigate pentru „Rosetta" (1999) şi „L'enfant" / „Copilul" (2005). Fraţii Dardenne se încadrează cu brio în lunga serie a „legăturilor de sânge" fraterne care jalonează istoria cinematografului (Lumière, Manakia, Marx, Taviani, Coen, Farrelly, Wachowski, Hughes, Quay etc.).

Cei doi Dardenne au prezentat la Bucureşti un film, orice s-ar zice, mai accesibil decât restul filmografiei lor, în orice caz cea mai „solară" peliculă a lor. Ar fi păcat ca acest „Le gamin au vélo" să nu aibă parte de o receptare mai largă, mai spre publicul obişnuit, acela mai puţin dedat fineţurilor intelectuale. Îl împinge spre aceasta povestea intensă, care chiar te ţine cu sufletul la gură - având în centru drama unui puşti inadaptat, neiubit de tatăl său -, interpretarea senzaţională a respectivului băiat (Thomas Doret) şi, de ce nu, şi relativul său happy-end.

Copilul (sau copilul abuzat) este o temă mai veche a celor doi cineaşti belgieni, dar de data aceasta băiatul (şi psihologia sa) este cel care ţine pe umerii săi aproape întreg filmul, fiind prezent pe ecran practic în fiecare scenă. Din nefericirea provocată de lipsa de interes din partea tatălui său şi din rebeliunea contra instituţiei unde este internat, Cyril este salvat de dragostea necondiţionată a unei coafeze de cartier, Samantha (Cécile De France), sentiment aproape inexplicabil.

Binele şi Răul

Fraţii Dardenne realizează aici un studiu al psihologiei infantile, al delincvenţei juvenile şi, în ultimă instanţă, al felului în care pătrunde Răul (dar şi Binele) în lume. Wes, tânărul care-l corupe, la un moment dat, pe Cyril, mărturiseşte a fi petrecut, şi el, trei ani într-un orfelinat. Ne putem întreba, atunci: a existat un moment la care Wes, la rândul său, a fost corupt, înainte de care a fost inocent? Cyril va ajunge, şi el, un infractor, un fel de Wes? Din fericire, cum spuneam, dragostea inexplicabilă a Samanthei este mai puternică şi ea reuşeşte să recupereze sufletul, aparent pierdut, al băiatului.

Un personaj dostoievskian

Filmul evocă pelicule celebre ca „Hoţi de biciclete" sau „Cele 400 de lovituri", dar, de fapt, nu aparţine acelui tip de cinema. Bicicleta este un laitmotiv, dar suntem departe, de exemplu, de inocenţa din „Balonul roşu" (1956), capodopera lui Albert Lamorisse.

Cyril este damnat, şi numai o dragoste mai mare, ireală, poate învinge Răul care-l înconjoară. Ceea ce se şi întâmplă. Personajul de filiaţie dostoievskiană (într-un fel, religioasă) al Samanthei indică adevărata natură, de cinema transcendental, a cinemaului practicat de cei doi Dardenne, demni continuatori, astfel, ai liniei dreyeriene/bressoniene a istoriei filmului. Apare astfel şi mai stupidă (ca şi în cazul unui Mike Leigh) etichetarea cinemaului dardennian ca fiind unul „de stânga" sau „realist".

Info

- Băiatul cu bicicleta / Le gamin au vélo (Belgia-Franţa-Italia, 2011)
Regia: Jean-Luc şi Pierre Dardenne
- Cu: Thomas Doret, Cécile
- De France, Jérémie Renier
- Rulează la: Cinema Studio, Cinema Elvira Popescu


Filmul preferat:

Tora Vasilescu
actriţă

CV

- Tora Vasilescu s-a născut pe 22 martie 1951, în Tulcea.
- A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în anul 1976, la clasa profesoarei Eugenia Popovici.

- A fost distinsă de trei ori cu Premiul pentru Interpretare al Uniunii Cineaştilor din România. A câştigat premiul Placheta de aur pentru rolul din „Imposibila iubire", la Festivalul de film „Laceno D'Oro" de la Avellino şi premiul pentru Cel mai bun rol secundar feminin în „Şobolanii roşii".
- Tora Vasilescu a fost căsătorită cu regizorul Mircea Daneliuc. Acesta, de altfel, i-a oferit şi cele mai importante roluri cinematografice, în filmele sale realizate în acea vreme, care rămân şi cele mai reuşite ale importantului cineast român. Este vorba despre: „Cursa" (1975), „Proba de microfon" (1980), „Croaziera" (1981), „Glissando" (1985).
-  A mai jucat şi în alte filme româneşti importante: „De ce trag clopotele, Mitică? " (1981, rolul Didinei Mazu), regia Lucian Pintilie, „Să mori rănit din dragoste de viaţă" (1983), regia Mircea Veroiu, „Cuibul de viespi" (1986), regia Horea Popescu, „Occident" (2002), regia Cristian Mungiu.

Top 10 filme care m-au marcat

1. Actorul şi sălbaticii (România, 1975), regia Manole Marcus
2. De ce trag clopotele, Mitică? (România, 1981), regia Lucian Pintilie
3. Imposibila iubire (România, 1983), regia Constantin Vaeni
4. Proba de microfon (România, 1980), regia Mircea Daneliuc
5. Croaziera (România, 1981), regia Mircea Daneliuc
6. Glissando (România, 1985), regia Mircea Daneliuc
7. Cel mai iubit dintre pământeni (România, 1993), regia Şerban Marinescu
8. Cuibul de viespi (România, 1986), regia Horea Popescu
9. Trenul vieţii (România, 1998), regia Radu Mihăileanu
10. Concertul (România, 2009), regia Radu Mihăileanu

Top 5 regizori

1.Radu Mihăileanu (foto) (n. 1958)
2.Cristian Mungiu (n. 1968)
3. Lucian Pintilie (n. 1933)
4. Cristi Puiu (n. 1967)
5.  Tudor Giurgiu (n. 1972)