FOTO VIDEO Premiera săptămânii: „Lucy“, cea mai ridicolă idee a lui Luc Besson, un simulacru de divertisment

Filmul de acţiune „Lucy“ are astăzi premiera în cinematografele din România. Cu un scenariu promiţător şi cu un grup de actori pe măsură, cel mai nou film al cineastului francez Luc Besson dezamăgeşte prin abordarea unui mit urban şi printr-o acţiune liniară.

„Lucy“ este o peliculă marca Luc Besson, maestru francez al filmelor de acţiune („Marele Albastru“, „Léon: The Professional“, „Atlantis“, „Al cincilea element“ etc.), realizată în colaborare cu actuala lui soţie, Virginie Silla, producătoarea filmului. În rolul personajului central o regăsim pe Scarlett Johansson, care este ajutată de o distribuţie bună formată din Morgan Freeman (profesorul Norman), Analeigh Tipton (Caroline), Pilou Asbæk (Richard), Min-sik Choi (dl. Jang), Amr Waked (Pierre Del Rio), Julian Rhind-Tutt şi Luca Angeletti.

Ideea scenariului lui Besson este una de efect şi care ridică o întrebare: ce s-ar întâmpla dacă ne-am putea folosi creierul la capacitate de 100%? Regizorul încearcă să implementeze acest aspect arătând-o pe Lucy, o tânără din Statele Unite ale Americii, venită să studieze în Taipei, care devine un soi de cărăuş al unui drog sintetic care i se revarsă în organism şi o transformă într-o maşinărie de ucis. Totul în timp ce inteligenţa personajului atinge cote dincolo de ştiinţa umană.

Filmul se opreşte oarecum tocmai în acest punct. Cel al transformării demiurgice a eroinei, a setei sale pentru răzbunare, dar şi pentru cunoştinţe de tot felul. Acest aspect i-a lăsat nedumeriţi pe criticii de film din Statele Unite ale Americii, Europa şi România care aveau aşteptări mult mai mari, direcţiile în care acţiunea ar fi putut să curgă fiind multiple. Besson merge pe linia unei întrebări fără răspuns, spectatorul aşteptându-se la altceva odată ce a vizionat trailerul.

„Lucy“ a primit recenzii şi păreri mixte, sentimentul comun al specialiştilor fiind acela că filmul nu se ridică la statutul lui Luc Besson, fiind absurd şi naiv, însă distractiv. În acest sens, site-ul IMDb i-a oferit o dezamăgitoare notă de 6,6.

Scarlett Johansson străluceşte în acţiunea pseudointelectuală care reprezintă cea mai bună muncă a lui Luc Besson de la «Al cincilea element» încoace Jordan Hoffman, „The Guardian“

Cea mai ridicolă ideea a lui Luc Besson

Justin Chang, de la „Variety“, a numit filmul „un exemplu stupid proiectat al unei eroine de care ne legăm instinctiv şi la care tânjim, fiind doar un omagiu adus clişeelor clasice de la Hollywood; încorporarea ideii inovative se produce într-un labirint dens de referinţe cinematografice care, mai degrabă, retrogradează acţiunea“. Jordan Hoffman, de la publicaţia „The Guardian“, a catalogat pelicula ca fiind „lipsită de raţiune şi amestecată, dar distractivă şi antrenantă“, adăugând că „Scarlett Johansson străluceşte în acţiunea pseudointelectuală care reprezintă cea mai bună muncă a lui Luc Besson de la «Al cincilea element» încoace“.

„Hollywood Reporter“, prin analiza lui John DeFore, arată că „multe filme şi romane au abordat ideea controlului conştient asupra întregului creier uman, însă e greu de specificat dacă a existat vreo operă care să aibă o astfel de idee mai ridicolă precum cea a lui Besson“.

Scarlett Johansson, în rolul tinerei Lucy FOTO cinemagia.ro

Subaprecierea publicului şi regândirea personajului feminin

Scriind pentru „LA Weekly“, Amy Nicholson este de părere că Besson „are impresia că publicul îşi lucrează puţin sinapsele, chiar mai puţin de zece la sută“ şi că „bionica Lucy care îşi caută răzbunarea este doar un mod prin care Besson vrea să arată că personajele feminine sunt puternice, pe când majoritatea regizorilor le arata ca fiind doar sexi şi tăcute“. „Ceea ce mă interesează la un bărbat sunt slăbiciunile lui. Ceea ce mă interesează la o femeie este forţa ei“, spunea regizorul francez într-un inteviu.

Nu e convingător în niciun aspect al lui şi sună fals de la bun început, ca şi cum autorul s-ar fi detaşat emoţional de ceea ce povesteşte, la fel ca eroina lui Iulia Blaga, hotnews.ro

Cea mai de seamă critică adusă filmului este capacitatea oamenilor de a-şi folosi tot creierul, în condiţiile în care, în film, Lucy devine din ce în ce mai robotizată odată ce capacitatea sa intelectuală creşte. „Lucy“ a fost comparat cu o serie de filme printre care „Limitless“, „Transcendence“, „The Matrix“ sau „2001: A Space Odyssey“. Până şi Besson a realizat o comparaţie asemănătoare, declarând că intenţia lui a fost de a realiza prima parte a filmului ca fiind precum în „Léon: The Professional“ (la care a fost scenarist şi regizor), a doua parte să fie precum în „Inception“, iar ultimul segment să aibă legătură cu „2001: A Space Odyssey“.

Morgan Freeman FOTO cinemagia.ro

În ce proporţie este folosit creierul uman? Doar Hoolywood-ul ştie

Ralph Blackburn de la „Belfast Telegraph“ a numit noţiunea folosirii a zece la sută din capacitatea cerebrală ca fiind „o idee de multe ori abordată, cu mult potenţial la Hollywood“. Citând o serie de neurologi, criticul arată că ideea este doar un mit urban şi că nu se poate cunoaşte cu exactitate, din punct de vedere cantitativ, cât de mult este folosit creierul uman.

Ştefan Dobroiu, de la cu efecte speciale colorate, pentru a-i sublinia geniul absolut“, crede el.

Scarlett Johansson FOTO cinemagia.ro

Cristina Zaharia, de la port.ro, arată cum filmul nu exprimă adevăruri, dar poate pune spectatorul pe gânduri. „Nu este un film didactic despre adevărurile esenţiale, nici unul teologic, despre creaţie şi sfârşitul lumii. Este un film poliţist de acţiune şi, în ciuda finalului abrupt, ştie cum să te manipuleze, să te amuze cu neaşteptate accente de umor, să-ţi dea de gândit, să te ţină în priză“, scrie criticul.

Concluzia filmului este exprimată cât se poate de clar de Iulia Blaga, de la hotnews.ro. Cum „izvorul creaţiei“ lui Besson s-a terminat, aşa cum scrie autoarea, nu mai rămâne decât ca publicul să se distreze. „Dacă «Al cincilea element» este un foarte reuşit entertainment, «Lucy» e un simulacru de entertainment. Nu e convingător în niciun aspect al lui şi sună fals de la bun început, ca şi cum autorul s-ar fi detaşat emoţional de ceea ce povesteşte, la fel ca eroina lui“, afirmă ea.