Tensiuni și conflicte diplomatice la Summitul COP29 din Azerbaidjan: „Reuşeşte să comită toate aceste crime şi să nu îşi asume responsabilitatea"

Summitul COP29, care se desfășoară în aceste zile la Baku, Azerbaidjan, a fost marcat de o atmosferă tensionată, alimentată de noi conflicte diplomatice între diversele delegații, în special între Azerbaidjan și Franța.

În timp ce negocierile pentru finanțarea acțiunii climatice continuă să avanseze cu dificultate, un schimb de acuzații între cele două țări a adăugat un nou strat de complexitate la discuțiile deja provocatoare.

Atmosfera la COP29 a fost deja tensionată după ce delegația argentiniană a părăsit summitul ca urmare a unei decizii politice din partea președintelui Javier Milei. Cu toate acestea, conflictele dintre țările participante au devenit un subiect fierbinte. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a lansat un atac direct la adresa Franței și Olandei, acuzându-le de neocolonialism pentru menținerea teritoriilor de peste mări, precum Noua Caledonie și Corsica. Acesta a subliniat, de asemenea, că aceste țări ar trebui să se abțină de la a da lecții despre drepturile omului, în contextul în care Azerbaidjanul a fost acuzat de represiune politică.

Răspunsul Franței nu s-a lăsat mult așteptat. Ministrul francez al tranziției ecologice, Agnès Pannier-Runacher, a reacționat ferm, acuzând Azerbaidjanul de „instrumentalizarea luptei împotriva schimbărilor climatice pentru o agendă personală nedemnă.” Pannier-Runacher a subliniat, de asemenea, contrastul „ironic” între retorica azeră privind drepturile omului și realitățile interne ale țării, caracterizată de un regim „represiv și liberticid”.

Acest conflict nu este unul izolat. În spatele tensiunilor se află și un diferend mai larg între Franța și Azerbaidjan, legat de sprijinul Franței pentru Armenia în disputa cu Azerbaidjan asupra enclavei Karabah, situație care a escaladat în ultimele luni.

În paralel, activista pentru climat Greta Thunberg, aflată în Armenia, a criticat vehement organizarea COP29 de către Azerbaidjan. Thunberg a subliniat că este „ipocrizie” ca o țară ce exercită „represiune” și promovează creșterea producției de combustibili fosili să fie gazda unui astfel de summit global. „Azerbaidjanul nu numai că reuşeşte să comită toate aceste crime şi să nu îşi asume responsabilitatea pentru ele, dar i se oferă şi o platformă pentru a le legitima,” a declarat Thunberg în cadrul unei conferințe la Erevan, evidențiind contradicțiile din organizarea acestui summit.

Pe fundalul acestor conflicte diplomatice, negocierile de la Baku continuă cu dificultate. Cu un ritm „lent” al progreselor și un optimism scăzut în ceea ce privește un consens, summitul COP29 este concentrat pe găsirea unor soluții financiare pentru acțiunea climatică globală. Un raport recent, semnat de economiști renumiți, inclusiv Nicholas Stern, autorul „Raportului Stern” din 2006, estimează că țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de un trilion de dolari anual până în 2030 pentru a finanța acțiunile de decarbonizare și adaptare la schimbările climatice. .

Apeluri pentru soluții financiare inovative

În acest context, activiștii pentru climă au lansat un apel puternic, afișând la Baku un mesaj mare, pe tribunele stadionului olimpic, ce spunea „Plătiţi în avans!”. Mesajul se adresa țărilor dezvoltate, cerându-le să își asume angajamente financiare concrete pentru a sprijini acțiunea climatică globală.

De asemenea, Global Solidarity Levy Task Force (GSLTF) a propus introducerea unor noi taxe pentru a reduce decalajul global de finanțare climatică, sugerând impozite pe criptomonede, materiale plastice și veniturile celor ultra-bogați. Aceste taxe ar urma să fie direcționate către finanțarea acțiunilor climatice și pentru susținerea dezvoltării sustenabile.

O altă provocare importantă ridicată la summitul COP29 este dezinformarea climatică, un fenomen care, potrivit unui grup de 100 de oameni de știință și organizații non-guvernamentale, subminează eficiența măsurilor climatice globale. Într-o scrisoare deschisă, aceștia au cerut guvernelor din întreaga lume să adopte măsuri concrete pentru a combate răspândirea informațiilor false despre schimbările climatice. „Ecosistemul nostru informațional este deteriorat, iar cei responsabili trebuie să dea socoteală”, au subliniat semnatarii scrisorii.

În cadrul summitului, și șeful diplomației europene, Josep Borrell, a reacționat la atacurile lansate de președintele azer Ilham Aliev la adresa Uniunii Europene, Franței și Olandei. Borrell a calificat aceste acuzații drept „inacceptabile”, subliniind că ele riscă să afecteze obiectivele climatice esențiale ale summitului COP29. De asemenea, Borrell a respins atacurile la adresa presei și a organizațiilor non-guvernamentale care semnalează abuzurile legate de drepturile omului în Azerbaidjan.

Într-o altă declarație, Borrell a respins și afirmațiile președintelui Aliev că Europa ar fi „o grădină” iar restul lumii „junglă”, subliniind că astfel de remarci nu au loc într-o discuție serioasă despre schimbările climatice.