Tăriceanu atacă CCR la Comisia de revizuire a Constituţiei: “Ia decizii obligatorii pentru Parlament. E un lucru inedit”

Comisia de revizure a Constituţiei s-a întrunit astăzi, la Palatul Parlamentului, dar discuţiile s-au blocat înainte să înceapă. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a propus dezgheţarea dialogului şi a venit cu o sugestie: limitarea atribuţiilor CCR.

Rămâi pe adevărul.ro pentru a urmări desfăşurarea şedinţei

UPDATE 13.50 Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a vorbit, în Comisia de revizuire a Constituţiei, despre posibilitatea de limitare a atribuţiilor Curţii Constituţionale, după ce liberalii au cerut clarificarea principiilor după care se ghidează în procesul de revizuire. “Senzaţia mea este că ne învârtim în jurul cozii. Vreau să fac o propunere directă, i-aş întreba pe colegii de la PNL care sunt tezele, principiile la care ei simt că s-a produs această divergenţă. Nu vreau să creadă că e o simplă provocare din partea mea. Eu simt nevoia unor clarificări, nu din partea lor, ci din partea noastră. Ar fi bine să ne hotărâm. Ne ducem către întărirea prerogativelor prezidenţiale sau spre regim parlamentar? E nevoie de o consolidare a modului în care e aplicat principiul separaţiei puterilor în stat? Suntem mulţumiţi cu independenţa puterilor în stat sau nu? Sunt nişte probleme pe care ar trebui să le rezolvăm. Apoi, aprecierea că Parlamentul începe să împartă suveranitatea în privinţa misiunii sale legiuitoare cu CCR. Această împărţire o acceptăm ca atare sau încercăm să o corectăm şi să lăsăm Parlamentul ca singură instituţie legiuitoare? CCR ia decizii obligatorii pentru Parlament. E un lucru inedit”, a spus el. 

Liberalii au cerut, în şedinţa Comisiei, amânarea discuţiilor pentru armonizarea poziţiilor politice. Ei au susţinut că, dacă procesul a demarat în perioada în care USL funcţiona, acum PSD şi PNL sunt pe poziţii adverse. 

“Azi am fost convocaţi pur şi simplu să ne vedem la faţă. V-am cerut să luaţi act de faptul că azi suntem în altă conjunctură politică decât atunci când au început demersurile de revizuire a Constituţiei. Nu înţeleg de ce forţaţi o modalitate de lucru a acestei Comisii care nu va întruni consens. Noi, astăzi, avem o şedinţă nestatutară. Nu se ţine cont de propunerile pe care le facem ca să putem să ne armonizăm poziţiile şi se forţează o procedură pe care nu o putem agrea”, a declarat  liberalul Eugen Nicolăescu. 

La rândul lui, Tăriceanu a sugerat că, în principiu, este de acord cu Nicolăescu, dar şi-a exprimat cu îngrijorarea cu privire la slăbirea statului de drept. “Eu văd diverse propuneri care în loc să ducă la consolidarea unei arhitecturi instituţionale specifice statului de drept mă fac să cred că există tendinţe deliberate care să ducă în alte direcţii. Ar fi bine ca partidele să îşi expună opiniile fundamentale”, a spus el.

Premierul Victor Ponta a declarat ieri, după şedinţa conducerii PSD, că eliminarea procurorilor din rândul magistraţilor ar găsi susţinere în rândul aleşilor şi a precizat că, în 2013, un amendament similar a fost introdus de liberali. Ponta a sugerat că a discutat subiectul şi cu preşedintele Klaus Iohannis, iar acesta ar fi fost de acord, însă ulterior Iohannis a negat. De asemenea, Ponta a declarat, la ieşirea de la consultările preşedintelui cu partidele politice, care au avut loc la Cotroceni, că PSD susţine procesul de revizuire a Constituţiei şi că aşteaptă o poziţie clară din partea PNL.

Eliminarea procurorilor din rândul magistraţilor presupune subordonarea lor directă Ministerului Justiţiei şi introducerea lor în cadrul puterii executive. În prezent, procurorii, alături de judecători, sunt parte a Ministerului Public şi a puterii judecătoreşti. Ministerul Public este însă sub controlul Ministerului Justiţiei. Astfel, în vreme ce CSM militează pentru prevederi constituţionale care să asigure independenţa procurorilor şi scoaterea Ministerului Public de sub controlul Ministerului Justiţiei, Ponta a susţinut exact contrariul: subordonarea procurorilor faţă de Ministerul Justiţiei.

La rândul lor, cei de la DNA au cerut restrângerea imunităţii aleşilor, astfel încât parlamentarii să se bucure de protecţie doar în privinţa declaraţiilor.