Tandemul Meleşcanu-Tăriceanu întinde mâna Rusiei. Ce politician rus, interzis în UE, era primit de şeful Senatului în 2015
0Liderul diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, şi al doilea om în stat, Călin Popescu-Tăriceanu, susţin o destindere a relaţiilor cu Rusia, „să nu fim noi mai catolici decât Papa“, fapt demonstrat prin ultimele lor acţiuni şi intervenţii publice. Mai mult, cei doi nu au ezitat să aibă o atitudine critică faţă de partenerii occidentali când aceştia au cerut respectarea statului de drept şi continuarea luptei împotriva corupţiei.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, au arătat, prin luările de poziţie din ultimele două săptămâni, că încurajează o destindere a relaţiilor cu Rusia, în timp ce partenerii occidentali au fost criticaţi în momentul în care s-au pronunţat pe tema protestelor din România. „Nici până acum n-aş putea spune că relaţiile dintre România şi Rusia au fost îngheţate. Relaţiile au, după părerea mea, un grad de inhibiţie, pe care noi îl menţinem ca să fim întotdeauna mai catolici decât Papa", a subliniat preşedintele Senatului, luni, fiind întrebat dacă a vorbit cu colegul său, Teodor Meleşcanu, despre întrevederea acestuia cu Valeri Kuzmin, ambasadorul rus la Bucureşti.
Întâlnirea „foarte pozitivă“
Mai precis, întrebările puse lui Tăriceanu veneau în contextul în care Meleşcanu a prezentat în doar câteva fraze ceea ce a discutat cu Valeri Kuzmin. „Totodată, (Meleşcanu- n.r.) a evocat necesitatea evitării unei retorici inadecvate în declaraţiile publice şi focalizarea eforturilor către dialogul direct. În acest sens, a accentuat că angajamentele şi poziţiile României în plan extern, în special cele legate de apartenenţa ţării noastre la comunitatea de valori europene şi euro-atlantice, sunt elemente profund consensuale la nivelul societăţii româneşti“, se arată în comunicatul MAE. Pe de altă parte, Kuzmin a făcut o descriere detaliată a întrevederii pentru agenţia Tass din Rusia.
Diplomatul rus a descris întâlnire drept „foarte pozitivă, foarte consistentă“, că va fi „intensificat dialogul diplomatic“ pentru colaborarea eficientă în mai multe structuri instituţionale, dar şi faptul că a fost discutată semnarea a trei documente care privesc relaţiile culturale şi la nivelul instituţiilor de învăţământ între Rusia şi România. Şi concluziile lui Kuzmin au fost diferite faţă de cele ale lui Meleşcanu.„Pe ansamblu, acesta a fost un schimb de opinii foarte util, care creează baza pentru continuarea mersului înainte. Am văzut atitudinea şi deschiderea către un dialog pragmatic şi o cooperare reciproc avantajoasă, fapt care m-a bucurat“, a mai spus Kuzmin pentru Tass.
Această diferenţă de optimă a fost apărată de Tăriceanu, cel care a subliniat că Meleşcanu trebuia să se întâlnească cu Valeri Kuzmin, deoarece „Rusia nu e chiar o ţară oarecare. Este una din marile puteri la nivel mondial şi este firesc să se întâlnească şi cred că nu e numai firesc, e obligatoriu să se întâlnească şi cu ambasadorul Rusiei“, a afirmat preşedintele Senatului. Pe de altă parte, Tăriceanu a fost mai aspru cu Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti, cel care a subliniat în dese rânduri că trebuie continuată lupta împotriva corupţiei. „Declaraţiile şi interviurile pe care le-au oferit presei unii ambasadori ne dau imaginea unor atitudini care ne încalcă demnitatea, ca popor, şi suveranitatea, ca ţară“, spunea Tăriceanu la sfârşitul lunii ianuarie.
Tăriceanu şi Narîşkin
Tăriceanu a fost unul dintre protagoniştii unui moment controversat din noiembrie 2015, când acesta l-a invitat să vorbească în plenul Senatului pe Serghei Narîşkin, fost preşedinte al Dumei de Stat şi actual şef al Serviciului de Informaţii Externe. Serghei Narîşkin se afla atunci printre demnitarii ruşi care aveau interdicţie de a intra pe teritoriul UE, decizie politică votată de către toate ţările membre, inclusiv de România, ca urmare a anexării Crimeei. Şeful Senatului a primit de la acesta, de asemenea, un ceas de perete, brodat cu fir de aur, mătase şi bumbac, un cadou simbolic. În toamna trecută, Narîşkin a fost numit şef al spionajului extern, fiind în continuare un personaj care are interdicţia de a călători în UE.