Subiectul Bîstroe, între tensiuni diplomatice și dezinformare. Ce spun experții

Discuțiile pe tema adâncirii canalului Bîstroe, acțiune stopată prin decizii internaționale încă din anii 2000, pentru protejarea ecosistemului din Delta Dunării, au fost reluate după ce oficiali din România au reclamat existența unor astfel de lucrări.

Subiectul a fost adus în discuție de Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, acesta folosindu-se de ocazie pentru a-i ataca pe colegii din Coaliție, sugerând că diplomaţia română a eşuat, cu referire la Ministerul de Externe, condus de liberalul Bogdan Aurescu. De cealaltă parte, şeful diplomaţiei a indus că nu stă în atribuţiile Externelor evaluarea lucrărilor.

Dincolo de faptul că subiectul este folosit în politica internă din România, scandalul este potenţat şi de contradicţiile autorităţilor de la Kiev. Ministerul ucrainean al Infrastructurii anunța, printr-o postare pe Twitter, pe 17 februarie, că a adâncit canalul Bîstroe, deși diplomații Kievului din România dădeau asigurări că se fac lucrări de mentenanță.

Mai mult, dinspre Ministerul Transporturilor au venit informaţii conform cărora ucrainenii au dragat cel puțin până la adâncimea de 7 metri pe Canalul Bîstroe, fără ca partea română să fie informată, consecinţele fiind scăderea adâncimii pe Bara Sulina cu 70 cm, afectarea ecosistemului şi a deplasării navelor de transport.

Comisia Europeană susține, într-un răspuns la o solicitare a ziarului „Adevărul”, că nu a avut nicio implicare în ceea ce privește lucrările la canalul Bîstroe, menționând că a cerut date suplimentare Ucrainei pe această temă.

Acum, România este prinsă la mijloc, între susţinerea Ucrainei în războiul declanşat de Rusia şi apărarea propriilor interese, mai ales în contextul în care tema poate fi folosită de propaganda rusă pentru a afecta imaginea Ucrainei în România. De altfel, acest lucru a fost punctat chiar de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, care a afirmat într-o intervenție la Digi24 că „este foarte grav că, în acest context, apar narative în spațiul public, care susțin că nu ar trebui să mai acordăm sprijin Ucrainei”. 

„Asta este o chestiune care este cu totul separată de această discuție legată de Bîstroe, care trebuie să fie rezolvată prin discuții directe între ministerele de resort din cele două țări”, a subliniat șeful diplomației române.

Ce spun specialiștii

Dumitru Borțun, specialist în comunicare, a explicat, pentru „Adevărul”, că în condiţii de război comunicarea are alte reguli, devenind cenzurată, precizând că schimbul de comunicate nu va duce la clarificarea situaţiei, însă „întărește mentalitatea celor care oricum spun «ce căutăm noi în Ucraina», oameni care nu au înțeles imaginea generală”.

„Orice resentimente am avea, nu contează în raport cu angajamentele statului român. Însă psihologia asta – «ce căutăm noi în Ucraina» – este întreținută de astfel de schimburi de comunicate”, a subliniat specialistul în comunicare Dumitru Borțun.

Analistul politic Valeriu Turcan a punctat, într-un răspuns pentru „Adevărul”, că „astfel de situații pot fi evitate doar dacă există coordonare și aliniere pe strategie și mesaj între cele doua partide din coaliție. Ori, aici, PSD-ul a încercat sa capitalizeze politic pe o temă care nu e doar de mediu și de transport fluvial, e și de securitate națională”, subliniind că actualul scandal „poate fi o lecție pentru Coaliție”.

În ceea ce privește modul în care funcționează și poate fi folosită dezinformarea în astfel de cazuri de propaganda rusă, analistul politic a explicat că nu există certitudinea unei astfel de acţiuni, menţionând că poate fi de fapt vorba „și de prostie, și oportunism”.

„Cineva, fără să se documenteze, a instigat politicieni să iasă public pe acest subiect înainte ca el să fie clarificat prin canale diplomatice”, a afirmat analistul politic Valeriu Turcan. 

În același timp, analistul Radu Delicote a subliniat, în privința schimbului public de informări, că „numărul trei și numărul patru în Statul Român au acționat și reacționat bine. Și premierul Ciucă și Președintele Camerei Deputaților Ciolacu au ieșit cu mesaje realist corecte”, fiind însă de acord că „existat o lipsă de comunicare între autoritățile române în intern și între România și Ucraina”, deși „rezolvarea situației este tot în mâna autorităților celor două țări”.

În ceea ce privește modul în care funcționează tehnicile de dezinformare este o „rețetă simplă” pentru a asigura succesul unui astfel de demers. 

„Se ia un subiect care are potențial emoțional mare, se asezonează cu mesaje (chiar) alarmiste pe alocuri și se pune la dospit în toată social media”, a explicat analistul Radu Delicote.

Totodată, Radu Delicote a arătat că social media reprezintă astăzi „un mediu acid”, fiind astfel „dificil să propagi mesaje pozitive sau de construcție versus bulgărele de zăpadă care poate fi o tipologie de mesaj eminamente emoțional sau de critică (distructivă)”.

„De aceea, inclusiv subiectul Bâstroe poate fi foarte ușor confiscat de orice tabără cu interese paralele și poate fi folosit așișderea. Cred cu tărie că accesul pe rețelele de socializare a transformat pe foarte mulți în eroi de tastatură care devin, fără voia lor, doar instrumente utile de propagandă și, poate, chiar manipulare”, a mai arătat analistul.