Analiză Sondaje, strategii și „vot util”. Cum afectează jocul democratic alegerile într-un singur tur de scrutin

Eliminarea celui de-al doilea tur de scrutin la alegerile locale a schimbat fundamental felul în care se joacă democrația la nivel local. De la legitimitatea scăzută a primarilor și competiția distorsionată dintre candidați, până la apariția așa-numitului „vot util”, experții atrag atenția că sistemul într-un singur tur slăbește reprezentativitatea și accentuează polarizarea.

Modificarea legislativă prin care România a trecut la organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin a fost adoptată în anul 2011, la propunerea PDL, formațiune care, la vremea respectivă, era controlată de Traian Băsescu. Aflați în pierdere accentuată de capital politic din cauza măsurilor de austeritate din timpul crizei economice, liderii PDL de atunci sperau astfel să își conserve cât mai multe primării și consilii județene în fața PSD și PNL. Argumentul oficial vehiculat era că autoritățile trebuie să strângă cureaua, având în vedere situația economică dificilă în care se afla țara.

Social-democrații s-au opus vehement, mai ales pentru că propunerea era asociată cu Traian Băsescu, dar aveau să devină, peste ani, principalii beneficiari. Mulți dintre primarii PSD au reușit astfel să își conserve pozițiile, deoarece sistemul într-un singur tur îngreunează practic coalizarea opoziției. Tot în tabăra marilor câștigători se situează astăzi și UDMR. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor și-a crescut semnificativ numărul de primari și șefi de consilii județene, în condițiile în care a fost eliminat votul pe criterii etnice care, în trecut, paraliza turul secund în localitățile cu populație mixtă.

Primari aleși cu o mână de voturi

Trecând peste toate aceste aspecte de ordin politic, sistemul electoral într-un singur tur afectează semnificativ reprezentativitatea celor aleși în funcții, atrage atenția Septimius Pârvu, coordonator programe electorale la „Expert Forum”.

„Din ultimii zece ani, chiar mai mult, de când s-au eliminat cele două tururi la alegerile locale – că despre locale vorbim – până acum, am văzut efectele. Le-am văzut în mod foarte real și pragmatic. Avem primari aleși cu douăzeci-treizeci la sută dintre participanți, ceea ce nu înseamnă neapărat din populația totală. Oricum, la alegerile locale avem o problemă cu participarea, dar asta e altă discuție. Practic, în acest context, avem primari aleși cu foarte puține voturi, ceea ce înseamnă că unele comunități sunt conduse de persoane care nu au o legitimitate suficientă. În plus, acest sistem afectează serios competiția. Atunci când ai două tururi, competiția este mai puternică, există un concurs real între primii doi candidați. Gândiți-vă cum ar fi și la prezidențiale dacă am avea un singur tur. Putem face ușor această paralelă. Cred că a fost o decizie foarte proastă, bazată pe motive care, sincer, nu au justificare. Costurile au fost unul dintre principalele motive invocate pentru eliminarea celor două tururi. Democrația costă. Dar da, cred că a fost o decizie foarte proastă și, din păcate, nu vedem prea mult interes politic pentru reintroducerea acestui sistem. Au existat tentative de legiferare în acest sens, dar sunt clar câteva partide care se opun și care, având susținerea parlamentară necesară, nu par dispuse să readucă alegerile în două tururi. Mă refer în primul rând la Partidul Social Democrat, dar cred că nici la liberali sau la UDMR nu există o intenție reală de a reveni la sistemul cu două tururi”, a explicat Septimius Pârvu pentru Adevărul.

În altă ordine de idei, explică expertul electoral, România are nevoie de competiție reală pentru a nu favoriza așa-numiții „baroni locali”. „Sigur, sistemele sunt foarte diferite, dar dacă ne uităm statistic, în mai multe țări există două tururi de scrutin, deci o competiție mai amplă. Nu am acum în față cifre exacte despre câte țări au un tur și câte au două, dar cred că în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană se favorizează alegerile în două tururi. În unele state există chiar și praguri minime de participare, și cred că și asta ar fi o idee bună. Țin minte, de exemplu, în București, în 2020, au votat doar 30% dintre alegători. Ai putea avea, deci, un prag minim de validare a participării, pentru ca alegerile să fie considerate valide. Da, există și variante în care în turul doi intră mai mult de doi candidați. Eu cred, totuși, că doi sunt suficienți. Când s-au eliminat cele două tururi, s-a invocat și ideea că apar jocuri politice, alianțe între candidați. Acesta este farmecul democrației – unii candidați pierd și se aliază cu alții. Exact ca la prezidențiale, mi se pare firesc. Revin la analogia cu prezidențialele, unde vedem același tip de joc politic. Toate motivele pentru care s-au eliminat cele două tururi mi se par false. De fapt, cred că mai întâi s-a luat decizia, și abia apoi s-au inventat motivele pentru a o justifica public. În termeni democratici, nu are sens o astfel de abordare, mai ales într-o țară ca România, unde chiar este nevoie de competiție pentru a nu favoriza baronii locali sau centrele de putere de la nivel local, care dispun deja de toate resursele – ca să nu mai vorbim de subvenții. Sunt multe alte chestiuni care favorizează anumite partide și asupra cărora ar trebui să ne uităm mai atent”, arată Septimius Pârvu.

Candidații se luptă pe „votul util”

Alegerile într-un singur tur au afectat în mod semnificativ și modul în care alegătorii decid să își pună ștampila pe unul dintre candidați, arată analistul politic Adi Zăbavă. Mai exact, sistemul de vot a dus la creșterea importanței așa-numitului „vot util”. Cu alte cuvinte, alegătorul nu mai votează un candidat fiindcă îl apreciază cel mai mult dintre cei înscriși pe listă, ci pentru că îl consideră cel mai capabil să împiedice victoria unui alt competitor.

„E clar că una dintre principalele consecințe ale votului într-un singur tur pentru primării este apariția unei logici de vot strategic. Faptul că nu mai ajungem într-un tur doi, așa cum se întâmplă la alegerile prezidențiale, readuce în discuție teoria votului util. Mai exact, pentru tine, cetățean, uneori nu contează atât de mult să câștige candidatul preferat, cât să nu iasă altcineva, iar asta te determină să acorzi un „vot util” cuiva perceput ca având șanse reale. Cred că astfel de discuții ar fi apărut și în cazul unui sistem cu două tururi, dar, bineînțeles, amploarea lor este mult mai mare acum. Strategiile politice și de campanie se adaptează mereu contextului, iar o competiție fragmentată într-un singur tur îi obligă pe posibilii câștigători să își construiască o direcție clară de comunicare, axată pe ideea de a se proiecta drept „probabil câștigător”. Cu alte cuvinte, percepția de învingător într-o competiție contează poate mai mult decât orice altceva, pentru că influențează semnificativ decizia de vot a multor alegători. Practic, dacă în ultimele zile de campanie un candidat nu este perceput de o parte importantă a electoratului ca având șanse reale de victorie, e foarte probabil ca acest lucru să îi influențeze negativ scorul. Va primi mai puține voturi decât ar fi primit dacă era văzut ca un candidat cu șanse – pentru că, în fond, vorbim despre percepție. Aici intervin sondajele. Nu neapărat ca instrumente de cercetare, ci mai degrabă prin modul în care rezultatele lor sunt prezentate public și folosite politic în campanie. În ultimii ani, oamenii și-au pierdut în mare măsură încrederea în sondaje, percepându-le ca pe instrumente prin care se încearcă influențarea percepției asupra învingătorului sau a posibililor învingători”, subliniază Adi Zăbavă, într-o declarație acordată Adevărul.

În opinia analistului politic, faptul că România are alegeri locale într-un singur tur nu afectează într-o măsură prea mare calitatea campaniei electorale și temele de dispută dintre candidați.

„Cu toții ne dorim campanii cât mai raționale, orientate spre soluții, dar realitatea – și literatura de specialitate – arată că decizia de vot este, în esență, una emoțională. Nu avem competiții axate pe programe sau pe soluții, iar acestea nici nu trezesc prea mult interes în rândul cetățenilor. Dacă oamenii ar fi mai interesați de programe, campaniile s-ar adapta. Însă, această combinație între politicieni fără viziune sau cu soluții puține și un electorat mai interesat de poleiala de suprafață, de emoția de moment sau de trendurile de reprezentare culturală duce, de cele mai multe ori, la campanii goale de conținut. Acum, cu atât mai mult vorbim despre asta, având în vedere că este o campanie pentru alegeri parțiale, foarte comprimată. Practic, campania a început informal abia de câteva săptămâni, deși oficial începe mai târziu. Să alegi primarul Capitalei, un oraș cu două milioane de locuitori, în doar șase-șapte-opt săptămâni de campanie este foarte puțin. În mod firesc, timpul redus lasă loc mai degrabă pentru confruntări politice decât pentru discuții reale despre proiecte și soluții”, explică Adi Zăbavă.