Sentinţa Curţii de Apel Târgu Mureş: Ţinutul Secuiesc nu există

Hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc prin care s-a adoptat o petiţie în care se solicită crearea unei regiuni administrative autonome, denumită „Ţinutul Secuiesc”, a fost anulată definitiv de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a respins recursul autorităţii locale şi a menţinut sentinţa magistraţilor Tribunalului Harghita, transmite Agerpres.

Andrei Jean Adrian, prefectul Harghitei, a atacat în instanţa de contencios administrativ hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc pe motiv că aceasta încalcă legile ţării şi Consituţia. Acţiunea a fost admisă de Tribunalul Harghita, magistraţii susţinând faptul că hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc nu a fost emisă pe baza legii şi contravine Constituţiei României, întrucât revizuirea oricăror dispoziţii constituţionale poate fi iniţiată de preşedintele României, la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin 500 de mii de cetăţeni cu drept de vot.

Magistraţii Tribunalului Harghita au mai arătat că propunerea privind statutul de autonomie a ţinutului secuiesc a fost avizată negativ de Consiliul Legislativ, „întrucât viza crearea unei entităţi statale distinctă, paralelă cu statul naţional unitar român, ceea ce contravine Constituţiei”.

Sentinţa Tribunalului Harghita a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Târgu Mureş, care a respins acţiunea Consiliului Local şi a anulat definitiv hotărârea adoptată de acesta.

În decizie se menţionează că CL Miercurea Ciuc „a ales să ignore aria de competenţă şi a adoptat un act care vizează demersuri şi solicitări concrete ce tind să stabilească regimul teritorial-administrativ al populaţiei din 153 de localităţi, din care doar 68 se află în Harghita, celelalte fiind situate în judeţele Mureş şi Covasna”. Referitor la ilegalitatea hotărârii Consilului Local Miercurea Ciuc, Curtea de Apel a avut în vedere şi respingerea de către Comisia Europeană a două cereri de înregistrare a unor iniţiative cetăţeneşti, al cărui obiect îl constituia înfiinţarea de regiuni după criterii etnice.

„Referitor la nelegalitatea HCL Miercurea Ciuc, nr. 127/2014, Curtea are în vedere respingerea, de către Comisia Europeană, a două cereri de înregistrare a unor iniţiative cetăţeneşti, al căror obiect îl constituia înfiinţarea de regiuni după criterii etnce -prin Decizia C(2013) 4875 final, din 25 iulie 2013 fiind respinsă cererea de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti depuse de Consiliul Naţional Secuiesc cu titlul „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi pentru sustenabilitatea culturilor regionale” , iar prin Decizia C (2013) 5969 final din 13 septembrie 2013 a fost respinsă cererea de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti depuse de Hans Heinrich Hansen şi Kelemen Hunor, cu titlul „Minority Safe-Pack- un million de semnături pentru diversitate în Europa” – precum şi, în acelaşi sens, respingerea de către Plenul Senatului, în şedinţa din 25 septembrie 2012, a propunerii legislative privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc” se precizează în motivarea Curţii de Apel Târgu Mureş, a cărei hotărâre este definitivă.

Prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, a declarat că toate demersurile autorităţilor locale, care încalcă legile ţării şi Constituţia României, vor fi atacate în instanţă şi consideră că în urma adoptării acestei hotărâri definitive de către Curtea de Apel Târgu Mureş există o practică judiciară şi orice demers prin acte administrative de acest gen, respectiv hotărâri de consiliu local, va fi respins din start.

„Prin această decizie a Curţii de Apel ne aflăm în faţa autorităţii de lucru judecat şi a practicii judiciare, motiv pentru care orice demers prin acte administrative, care va avea ca obiect această temă, va fi respins din start”, a declarat prefectul Harghitei.

Potrivit datelor puse la dispoziţie de Instituţia Prefectului, 35 de autorităţi publice locale din Harghita au adoptat o astfel de hotărâre, toate fiind atacate în contecios administrativ de prefectul Adrian Jean Andrei. În 30 de cazuri, instanţa de fond a admis acţiunea prefectului, iar în cinci cazuri procesele se află pe rol. Cinci dintre sentinţele adoptate de instanţa de fond au fost atacate cu recurs de consiliile locale.