Şedinţa CSAT. Ce au aprobat membrii Consiliului: obiectivele României pentru Summitul NATO de la Bruxelles şi forţele armate pentru misiuni în străinătate
0Administraţia Prezidenţială a prezentat principalele teme de discuţie şi decizii din cadrul şedinţei CSAT de miercuri, printre acestea fiind obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles, precum şi numărul formeţlor armate pentru misiunile din străinătate.
„Prima temă de pe ordinea de zi a constituit-o analiza şi aprobarea obiectivelor României pentru Summitul NATO de la Bruxelles, care se va desfăşura în perioada 11-12 iulie a.c. Reuniunea va reprezenta o oportunitate de exprimare concretă a unităţii şi solidarităţii aliate, respectiv a relaţiei transatlantice şi a determinării aliate în faţa ameninţărilor globale sporite. Pentru ţara noastră, Summitul prezintă o importanţă deosebită din perspectiva avansării proiectelor de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, dar şi a proiectării stabilităţii în vecinătatea estică, mai cu seamă în regiunea Mării Negre“, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
De asemenea, au fost aprobate şi efectivele pentru misiuni şi opraţii în afara ţării. „În cadrul şedinţei CSAT, membrii Consiliului au analizat şi aprobat, totodată, forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2019. Comparativ cu anul 2018, acestea sunt mai mari cu 305 militari din Armata României, ceea ce reprezintă o creştere de 11,7%. Astfel, Armata României va participa cu un efectiv de 2.098 militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 932 militari şi poliţişti“, menţionează sursa citată.
Cazul Roşia Montană
În încheierea şedinţei, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale a informat membrii Consiliului cu privire la stadiul includerii „Peisajului cultural minier de la Roşia Montană” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. „Subiectul «Roşia Montană», ca parte a patrimoniului cultural naţional şi a patrimoniului cultural universal, a fost permanent în atenţia Preşedintelui României, atât din punct de vedere cultural, cât şi sub aspect social, cu impact major într-o zonă istorică a României. Tema supusă atenţiei are o dimensiune patrimonială, iar în baza cadrului legal existent, Guvernul României dispune de instrumentele şi de instituţiile abilitate pentru a gestiona întregul proces de includere a „Peisajului cultural minier de la Roşia Montană” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. În baza prevederilor constituţionale şi legale, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au luat act de informarea făcută de către ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, urmând ca problematica să fie în continuare gestionată de către Guvernul României“, potrivit comunicatului.