Securitatea română, cea mai influentă din estul Europei
0Publicaţia britanică sugerează că serviciile secrete din fostele state comuniste ar trebui să reînceapă de la zero cu agenţi complet noi
influenţa serviciilor secrete din statele est-europene este în creştere şi apreciază că fosta Securitate română s-a dovedit a fi cea mai persuasivă şi rezistentă la schimbare.
"Securitatea română din era comunistă s-a dovedit a fi cea mai persuasivă şi rezistentă, cu legături politice şi economice extinse", se arată în "The Economist". Săptămânalul britanic relatează cum, recent, preşedintele Traian Băsescu a demis şefii serviciilor secrete ca urmare a scandalurilor provocate de fuga în străinătate a unui agent triplu, care era şi traficant de arme, şi răpitor (n.red.: Este vorba despre fuga lui Omar Hayssam în Siria). "Încă o zi ternă în Balcani", comentează, ironic, autorul articolului din "The Economist". Publicaţia nu uită să menţioneze şi suspiciunile criticilor lui Băsescu în legătură cu slujba pe care actualul preşedinte al României a avut-o, în perioada comunistă, la Anvers. "The Economist" scrie că Băsescu a obţinut, la Anvers, prin metode obscure, "a plum job", adică o slujbă foarte dorită şi care aduce mulţi bani pentru muncă puţină. Potrivit publicaţiei britanice care-i citează pe criticii preşedintelui, el nu ar fi primit acest post fără ajutorul sau sprijinul serviciilor secrete din propria ţară sau din străinătate. "O chestiune asupra cărora dosarele păstrează o tăcere ciudată", afirmă, din nou cu ironie, "The Economist".
Serviciile secrete est-europene au o influenţă exagerată
Săptămânalul face un tur de orizont şi asupra scandalurilor din alte servicii de securitate est-europene. În Polonia, Serviciul militar de informaţii a fost spart în două după ce o comisie de investigaţii a susţinut că acest serviciu era "implicat activ" în influenţarea guvernului, a presei şi a mediului de afaceri (în special în comerţul cu arme şi proprietăţi). Circa 300 de ofiţeri antrenaţi în perioada sovietică au fost concediaţi. În Lituania, un comitet parlamentar a cerut demisia şefului Serviciului secret, după ce un agent a murit în condiţii dubioase, probabil datorită luptelor interne din acest serviciu pentru nişte contracte de transport de mărfuri. Şeful Securităţii lituaniene, la rândul său, i-a suspendat din funcţie pe doi dintre şefii unităţii de contrainformaţii, apreciind că aceştia reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale. "The Economist" mai aminteşte că, în Bulgaria, directorul departamentului responsabil cu arhivele din perioada comunistă s-a împuşcat după ce parlamentul a votat deschiderea arhivelor. "Europa de Est a înlăturat economia de piaţă şi dominaţia partidului unic, dar serviciile de securitate şi de informaţii încă au o influenţă disproporţionată. Într-adevăr, ea pare chiar să crească", susţine "The Economist".
Ce-i de făcut?
"Un posibil răspuns ar fi să se înceapă de la zero, cu recruţi complet noi, o posibilitate pe care Polonia o ia acum în considerare", apreciază publicaţia britanică. Estonia a făcut acest lucru în 1992, iar acum Serviciul de informaţii al acestei ţări, antrenat de britanici în 1992, este considerat a fi unul din cele mai bune din Europa de Est. În plus, în această ţară, există regula ca politicienii să nu fie niciodată spionaţi. "Astfel de cazuri trebuie judecate de alegători", explică sec un oficial.
"The Economist" mai scrie că numeroase figuri marcante ale regimurilor comuniste au adoptat un nou brand, pentru ei, pentru banii şi pentru puterea lor, iar acum o duc cât se poate de bine. "Vechile regimuri din Europa de Est nu au dispărut în euforia şi marea de steaguri din 1989", concluzionează "The Economist".
Tismăneanu: Raportul de condamnare a comunismului este "versiunea preliminară" şi "perfectibilă"
"Condamnarea comunismului ca act politic asumat de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, nu închide, ci deschide un proces de clarificare a adevărului istoric, proces care va dura şi care depinde de accesul nerestricţionat la totalitatea arhivelor", ţine să precizeze preşedintele Comisiei prezidenţiale de studiere a regimului din perioada 1945-1989. Reacţia lui Vladimir Tismăneanu, remisă presei sub forma unui comunicat, vizează aprecierile negative ale Patriarhiei Române cu privire la Raportul întocmit de comisia pe care o conduce. "Autorii capitolului
Regimul comunist şi cultele religioase
au preferat să utilizeze ca principală sursă de inspiraţie anumite lucrări controversate încă din momentul apariţiei lor (...). O astfel de abordare într-un document oficial este inacceptabilă şi neconformă cu adevărul istoric", se arată în punctul de vedere transmis de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române. Tismăneanu subliniază că documentul criticat reprezintă "versiunea preliminară" a textului ce va fi înaintat spre publicare. El adaugă faptul că, în perioada următoare, membrii comisiei vor lua în considerare propuneri, sugestii şi remarci critice, menite să conducă la îmbunătăţirea Raportului. "Am convingerea că textul elaborat este perfectibil, obiectivul nostru fiind în continuare acela de a păstra deschis dialogul cu toate forurile academice şi instituţiile interesate de această temă", încheie Vladimir Tismăneanu. (George Rădulescu)