Românul la vot: portretul-robot

„Adevărul“ vă prezintă profilul alegătorilor în funcţie de opţiunea politică, pornind de la cercetările IMAS.

PSD şi PNL formează o alianţă, dar alegătorii celor două partide sunt radical diferiţi. Pentru social-democraţi optează românii care au peste 60 de ani, au terminat liceul, locuiesc în zona rurală şi au venituri scăzute. În schimb, cei mai mulţi alegători liberali au între 30 şi 44 de ani, studii superioare, locuiesc în marile oraşe şi au venituri consistente.

Profilul alegătorului PDL este apropiat de cel liberal. Astfel, PDL obţine cele mai multe voturi de la românii care au între 30 şi 44 de ani, au terminat liceul, locuiesc în zona urbană şi au venituri medii.

Potrivit sondajului IMAS din luna septembrie, USL ar fi votat de 55% din români. Din aceste procente, 16,5% provin de la românii care au depăşit 60 de ani,  14,1% de la cei între 30 şi 44 de ani,  12,8% de la alegătorii care între 45 şi 59 de ani şi 11,5% de la cei cu vârsta între 18 şi 29 de ani. 

Cum se împarte electoratul USL

Sociologul Alfred Bulai consideră că nu se poate face o medie între categoriile de alegători ai USL. „Scorul bun la categoria peste 60 de ani este dat de alegătorii PSD. Acesta este grupul electoral pe care USL se va baza cel mai mult la vot, pentru că ei chiar participă la scrutin. Cei între 30 şi 44 de ani sunt alegători PNL, care îşi exprimă opţiunea în sondaje, dar rămâne de văzut cât va fi procentul de participare la vot", afirmă Bulai. O diviziune similară există şi în privinţa opţiunilor pentru USL în funcţie de gradul de instrucţie.

Din cele 55 de procente ale USL 19,4% provin de la absolvenţii de liceu,  13,6% de la cei care au absolvit şcoala profesională, 12,4% provin de la alegători care au terminat opt clase şi 9,8% de la cei cu studii superioare.

„Electoratul PSD este format, majoritar,  de cei cu şcoala profesională şi liceul, iar cel al PNL, de cei cu studii superioare", explică Alfred Bulai. Electoratul USL este la fel de diferit şi după criteriul zonei de rezidenţă. PSD vine cu alegători din zona rurală şi din oraşele mici, iar PNL, din oraşele mijlocii şi mari.

Click pe imagine

Potrivit sondajului, din cele 55 de procente ale USL, 23,8% provin din zona rurală, 10% din oraşele mici, 8,5% din oraşele mijlocii şi 5% din oraşele mari. În ceea ce priveşte veniturile alegătorilor, PSD se bucură de sprijinul românilor mai săraci, iar PNL se bazează pe cei cu venituri mai consistente.

IMAS i-a împărţit pe cei intervievaţi în patru categorii în funcţie de venituri, iar USL a obţinut cel mai bun scor,  de 11,2%,  atât la categoria cea mai avantajată, cu peste 800 de lei pe membru de familie, cât şi la cea mai defavorizată cu mai puţin  de 350 de lei.
Veniturile sunt calculate pe membru de familie, incluzând şi copii, dar trebuie adăugat că o parte dintre cei intervievaţi nu au declarat din ce categorie fac parte.

Cum arată alegătorul PDL

Potrivit sondajului, PDL ar obţine 17,8% din voturile românilor. Din aceste procente, 4,6% vin de la alegătorii între 18 şi 29 de ani, 5,5% de la cei între 30 şi 44 de ani, 3,9% de la categoria 45-59 de ani şi 3,8% din cei cu vârsta peste 60 de ani. Practic, cei mai mulţi alegători PDL au între 30 şi 44 de ani, un punct comun cu profilul alegătorului PNL. De remarcat că democrat-liberalii au destul de multe voturi şi de la cei cu vârsta între 18 şi 29 de ani.

În privinţa educaţiei, scorul de 17,8% al PDL este format din 7,5% alegători cu liceul la bază, 4,5% au terminat şcoala profesională, 3,7% au opt clase, iar 2,1% studii superioare. În funcţie de rezidenţă, cei mai mulţi alegători ai PDL provin din zona urbană - 10,8%, iar 7% vin din zona rurală.

Din alegătorii PDL care locuiesc în zona urbană, 5% sunt din marile oraşe, 3,8% provin din oraşe mici, iar 2% din oraşe mijlocii. PDL a fost, în mod tradiţional, un partid care se baza pe votul din zona urbană, dar în perioada cât a fost la putere democrat-liberalii s-au întărit şi la ţară în special prin racolarea unor primari PSD.  În funcţie de situaţia financiară, majoritatea alegătorilor PDL - 4,6% înregistrează un venit între 500 şi 800 de lei pe membru de familie.

UDMR ia voturi şi de la români

Potrivit sondajului, UDMR ar obţine 5,4% din voturi. Acestea sunt relativ echilibrat distribuite din punct de vedere al categoriilor de vârstă, venituri, educaţie sau zonă de rezidenţă. Interesant este că UDMR ar obţine 0,6% din voturile cetăţenilor de naţionalitate română.

55% din alegători ar vota cu USL, potrivit sondajului IMAS pe luna septembrie.

PPDD - alegători cu opt clase

Partidul Poporului, patronat de Dan Diaconescu are, potrivit IMAS, 15,5% din opţiunile românilor. În funcţie de vârstă, cei mai mulţi alegători PPDD provin din categoria de peste 60 de ani - 5,3%, 4,1% din categoria 30- 44 de ani, 3,9% de la cei cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi doar 2,7% de la persoanele care au între 18 şi 29 de ani.

Grosul voturilor PPDD provine de la cei care au terminat opt clase - 6,4%,  în timp ce 4,3% din voturi vin de la cei cu şcoala profesională, 3,8% de la absolvenţii de liceu şi 1,2% de la cei cu studii superioare.

PPDD are cele mai multe voturi din zona rurală - 7,5%, la care se adaugă 3,3% din oraşele mici, 2,7% din oraşele mari şi 2% din oraşele mijlocii. În funcţie de venit, PPDD strânge cele mai multe voturi de la cei cu venituri între 350 şi 500 de lei pe membru de familie.