Premierul cere reforme, după ce tot el le-a frânat. Care este stadiul proiectelor prin care sunt limitate sinecurile din companiile publice

Florin Cîţu le-a cerut miniştrilor să se ocupe cu prioritate de reformarea companiilor de stat înainte de a cere bani mai mulţi la rectificările bugetare. Ministerul Transporturilor a fost instituţia luată în colimator pentru lipsa acestor reforme, cu toate că una dintre cauze a fost tocmai tergiversarea de către Guvern a adoptării actului normativ prin care are loc limitarea numărului de sinecuri din conducerile companiilor de stat.

„M-am uitat şi pe Ministerul Sănătăţii, Transporturilor, dar şi în Finanţe, şi am cerut o situaţie a tuturor companiilor din Ministerul Transporturilor. De exemplu, am vrut să văd dacă investiţiile sunt mai mari sau mai mici decât anul trecut”, a declarat şeful Guvernului, marţi seară, după ce a fost întrebat dacă va da mai mulţi bani către acest minister. Cătălin Drulă are în subordinea sa peste 50 de entităţi, printre care Autoritatea Rutieră Română, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Regia Autonomă Registrul Auto Român, Compania Naţională de Căi Ferate şi ROMATSA.

Ceea ce Florin Cîţu a omis să spună este că exact Guvernul a amânat reformarea companiilor statului, prin asigurare cadrului legal. Premierul a anunţat la începutul lui iunie, după aproape patru luni de când a promis că adoptă o ordonanţă de urgenţă care să diminueze numărul de funcţii din consiliile de administraţie (CA) sau supraveghere (CS) ale instituţiilor statului, că subiectul va fi tranşat de Parlament, cu toate că în luna martie OUG-ul respectiv „mai aştepta câteva avize”. Liberalii au în Parlament un proiect de lege deja adoptat de Senat în octombrie 2019, dar care zace în sertarele comisiilor din Camera Deputaţilor exact din momentul preluării puterii de către PNL.

Puterea poate, dar nu vrea

Proiectul de lege semnat de patru liberali – doi dintre ei fiind fruntaşi ai echipei Cîţu (Florin Roman şi Dan Vîlceanu) – ar putea trece oricând de Parlament, dat fiind faptul că nu este un subiect care să fi stârnit discuţii contradictorii în coaliţie. Documentul prevede că, în scopul eficientizării şi depolitizării structurilor de conducere ale regiilor autonome şi companiilor cu capital majoritar sau integral de stat, să fie reduse cu câte două posturi. Astfel, majoritatea consiliilor de administraţie sau supraveghere vor avea maximum trei sau cinci persoane. Totodată, o persoană fizică nu va putea exercita simultan mai mult de un singur mandat în consiliile de administraţie, în directorate sau consilii de supraveghere.

Un proiect similar se află la Senat. 60 de parlamentari PSD au depus o iniţiativă prin care urmăresc o mai bună chibzuire a banilor statului când vine vorba de companiile de stat. O persoană poate avea calitatea de membru executiv sau neexecutiv în maximum două consilii de administraţie sau supraveghere ale unor companii de stat. Un membru neexecutiv de CA sau CS poate avea o indemnizaţie care e echivalentul unui salariu mediu brut din momentul în care e realizat bugetul de stat, ceea ce înseamnă că în prezent ar primi 5.300 de lei. În schimb, un membru executiv ar primi maximum 10.600 de lei.