Planurile lui Clotilde Armand pentru monumentele istorice din Sectorul 1

Candidata USB la Primăria Sectorului 1, Clotilde Armand, a participat la o dezbatere despre soarta Casei Miclescu, arătând că va iniţia o comisie la nivelul Consiliului General pentru a pregăti exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Casa Miclescu, locul unde s-a filmat ecranizarea filmului „Enigma Otiliei“, este lăsată să se autodemoleze de către proprietar.

„Astăzi, am participat la o dezbatere despre soarta Casei Miclescu de pe Şoseaua Kiseleff nr.35-37. Este o casă construită chiar de Ion Mincu, o casă cu o istorie bogată, pe cale să o pierdem definitiv. Proprietarul său o lasă să se dărâme. Cu tot respectul pentru proprietatea privată, există soluţii când e vorba de istoria unui loc care trebuie să primeze în faţa intereselor imobiliare. Nu putem lăsa să se piardă o parte din identitatea acestui oraş din dorinţa de a recupera nişte terenuri. Putem iniţia, în astfel de cazuri, o comisie la nivelul Consiliului General al Municipiului Bucureşti pentru a pregăti exproprierea pentru cauză de utilitate publică. N-o să atragem niciodată turişti ca să viziteze clădiri de birouri. E nevoie să recunoaştem că avem în acest oraş o istorie care merită arătată lumii», a subliniat Clotilde Armand.

Candidata USB la Primăria Sectorului 1 a arătat ca protejarea patrinomiului cultural se află printre obiectivele sale. „Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a avut ca principal obiectiv, încă de la înfiinţare, conservarea patrimoniului capitalei. Acelaşi obiectiv îl păstrează şi Uniunea Salvaţi Bucureştiul. Capitala României are nevoie să-şi regăsească strălucirea arhitectonică pentru locuitorii ei şi pentru turişti. Milităm pentru protejarea clădirilor declarate monumente istorice şi dorim ca lista să fie extinsă şi la alte clădiri. Mă refer, de exemplu, la patrimoniul arhitectonic modernist, clădiri semnate de Marcel Iancu, Horia Creangă, Duiliu Marcu, arhitecţi interbelici, a căror operă ar trebui protejată în totalitate“, a mai spus Clotilde Armand.

La dezbaterea organizată astăzi privind soarta Casei Miclescu au participat arhitecţi, istorici, jurnalişti, care atrag atenţia autorităţilor de cel puţin zece ani asupra degradării acestei clădiri.

Un edificiu plin de istorie şi cultură

Casa de pe Şoseaua Kiseleff din Bucureşti a fost proiectată de celerul arhitect român Ion Mincu pentru pictorul George Demetrescu Mirea, care din lipsă de fonduri nu poate finaliza lucrarea începută şi este nevoit să i-o înstrăineze lui Jean Miclescu.

Jean Miclescu, descendent al unei familii de boieri din Moldova, şi soţia sa Alina Cantacuzino au cumpărat casa construită de Ion Mincu şi pictată de G. D. Demetrescu.

Noii proprietari au grijă să continue ce au început cei doi artişti, menţinând aceleaşi standarde de calitate. La sfârşitul lucrării, Casa Miclescu era o adevarată bijuterie arhitecturală, realizată în stil neoromânesc.

Casa a fost lăsată moştenire fiului lor, colonelul Radu Miclescu care a împărţit-o împreună cu soţia sa, Elsa Florecu, o sculptoriţă talentată şi fiica unui diplomat român.

Colonelul a ţinut neapărat ca această casă să nu se piardă. În 1948, imobilul este confiscat de regimul comunist, pe motiv că acesta nu-şi mai poate plăti impozitul mult prea mare pe care îl cerea statul.

Refuzând să părăsească casa pe care o îndrăgea atât de mult, Radu Miclescu este ridicat de regimul comunist şi trimis în închisoare pentru trei zile.

Întors acasă, îi este interzis accesul în partea luxoasă a casei şi este nevoit să locuiască timp de 40 de ani într-o baie aflată la subsolul conacului, unde se ajungea pe o scară de scânduri.

Colonelul şi-a păstrat deminitatea până la sfârşitul zilelor. Miclescu a murit în 1990, în camera mică de la subsol, la vârsta de 90 de ani.