Nicolăescu: Partea politică din raportul pe Justiţie este un exces din partea UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Eugen Nicolăescu

Preşedintele interimar al PNL Bucureşti, Eugen Nicolăescu, a declarat, astăzi, că introducerea unei adăugiri politice în raportul pe Justiţie, aşa cum a semnalat ministrul de resort, Titus Corţean, ar reprezenta un exces din partea Uniunii Europene.

"Cred că (Titus Corlăţean, n.r.) e bine informat, săptămâna aceasta a fost la Bruxelles, probabil în urma discuţiilor cu oficiali europeni a înţeles că ar putea avea loc asemenea modificări ale Raportului de Cooperare şi verificare. (...)Dacă s-ar introduce un asemenea capitol politic, din pucntul meu de vedere, personal, ar fi un exces din partea UE pe care nu-l agreez", a spus Eugen Nicolăescu.

El a precizat că România este un stat-membru al UE cu drepturi depline, care şi-a îndeplinit toate obligaţiile faţă de UE.

"Dacă UE vrea să impună condiţii suplimentare, nu o poate face unilateral. Ar trebui să facă într-un dialog, să informeze şi orice măsură care are ca scop o monitorizare mai exigentă să poată avea loc ulterior. În acest moment nu cred că aşa ceva este şi corect şi legal", a spus Nicolăescu.

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a declarat, sâmbătă, că în raportul CE pe justiţie va exista şi o "adăugare politică", din aspecte incorecte faţă de situaţia reală din România, iar respectivele concluzii vor fi folosite de către "unii" pentru a îngreuna aderarea ţării la Schengen.

Întrebat, la Antena 3, despre ce ar putea să conţină raportul, Corlăţean a afirmat că, în opinia lui, "va exista o evaluare obiectivă, corectă", referitoare la "partea de fond", la progresele făcute de România.

În acelaşi timp, însă, a subliniat ministrul, în raport va exista şi "o adăugare politică la un document ce trebuie să fie strict tehnic". Corlăţean a mai spus că "unii vor folosi concluziile politice" din raport pentru a îngreuna aderarea României la spaţiul Schengen.

Respectiva "adăugare", a explicat ministrul Justiţiei, ar fi legată de aspecte "incorecte faţă de situaţia reală din România", în contextul scandalurilor politice interne ce au stârnit reacţii ale unor oficiali europeni.