Monitorizarea discuţiilor pe WhatsApp, Messenger sau Telegram ar putea fi eliminată din Codul Comunicaţiilor. Ce prevede în prezent proiectul de lege
0Alina Gorghiu, vicepreşedinta Senatului, a anunţat că propunerea legislativă pentru Codul Comunicaţiilor, care conţine un articol ce permite interceptarea conversaţiilor pe WhatsApp, Messenger sau Telegram, va fi amendată, astfel încât să fie eliminată prevederea legată de monitorizarea comunicaţiilor.
„Dezbaterea legitimă pe Codul Comunicaţiilor din spaţiul public a fost concentrată pe ideea că textul votat de Camera Deputaţilor, intrat în Comisiile din Senat - Cameră decizională - lărgeşte mult spectrul de acţiuni de interceptări şi acces, pe care CPP nu le prevede. Legea are multe părţi bune, este o transpunere a unei directive necesare, dar la Senat merită îmbunătăţită.
Vom propune un amendament la art. 10 indice 2, prin care soluţia legislativă de interceptare a comunicaţiilor să fie eliminată din Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor). Vom prezenta amendamentul tuturor liderilor de grup din Senat, pentru a putea semna şi susţine modificarea articolului care a generat controversa publică menţionată, într-o formă mai clară, mai bună”, a scris Alina Gorghiu, joi, pe Facebook.
Senatoarea PNL a mai spus că, prin acest amendament, nu doreşte întârzierea adoptării proiectului legislativ în Parlament. Legea se află în prezent la Senat, care este for decizional, după ce a fost votată de Camera Deputaţilor pe 7 decembrie 2021.
Cîţu: „Este nevoie de acest proiect de lege pentru a demara licitaţiile 5G”
Florin Cîţu, preşedintele Senatului şi liderul PNL, a afirmat vinerea trecută, întrebat despre proiectul legislativ, că este vorba de Codul comunicaţiilor şi este necesar pentru a demara licitaţiile 5G. De altfel, chestionat despre amendamentul care ar introduce posibilitatea interceptării conversaţiilor pe WhatsApp, Messenger, Skype, fostul premier a răspuns: „Toate avizele au fost primite, inclusiv avizul CSAT care este un aviz foarte important. În Parlamentul României, dacă în comisii se descoperă că există diferenţe faţă de Codul de procedură penală, bineînţeles că acestea pot fi corectate”.
Întrebat cum a apărut acel amendament, pentru că în varianta pusă în dezbatere publică a proiectului nu era prevăzută această formă, Cîţu a răspuns: „Trebuie să vorbiţi cu iniţiatorii. Nu ştiu exact cine l-a introdus. Ministerul respectiv, Ministerul Transporturilor, ştiţi foarte bine. Nu mai ştiu dacă era ministru (Cătălin Drulă - n.r.)”.
Ce prevede articolul care permite monitorizarea conversaţiilor online
Proiectul de lege, în forma înaintată Senatului, prevede că „furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere” sunt obligaţi să sprijine autorităţile şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, „pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;
c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice”.