Mini-summit la Cotroceni împotriva maxi-pericolului rusesc. De ce se strâng liderii din Estul Europei la Bucureşti

Liderii statelor din Europa Centrală şi de Est se reunesc astăzi la Bucureşti pentru a discuta despre capacitatea NATO de a reacţiona rapid la provocările de securitate lansate continuu de Rusia.

Astăzi, la Bucureşti, are loc Reuniunea la nivel înalt a statelor Europei Centrale şi de Est, sau minisummitul NATO, cum a fost botezat de presă. Evenimentul, care se va defăşura la Palatul Cotroceni, va fi prezidat de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. De altfel, preşedintele Klaus Iohannis a fost cel care a propus organizarea acestui summit în timpul vizitei din Polonia din această primăvară. Între timp, preşedintele de atunci al Poloniei, Bronislaw Komorowski, a pierdut alegerile, iar în fruntea Poloniei a ajuns Andrzej Duda. Schimbarea politică din Polonia n-a schimbat datele summitului.

„ Ambele state – România şi Polonia- sunt conştiente că, împreună, pot face mult mai mult pentru securitatea flancului estic“, spun surse oficiale. „Din perspectiva capacităţii de reacţie a NATO, cele mai relevante state în flancul estic sunt România şi Polonia“, spune şi fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu. În plus, Varşovia va găzdui anul viitor summitul general al NATO, astfel că întâlnirea de la Bucureşti este un bun prilej pentru liderii din Est să propună un set de recomandări pentru reuniunea amplă de anul viitor.

La minisummit-ul de la Cotroceni vor lua parte nouă state: România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Ungaria şi Cehia. Toate ţările vor fi reprezentate la nivel de preşedinte, mai puţin Cehia, care l-a trimis la Bucureşti pe preşedintele Parlamentului. Poate nu întâmplător, pentru că Cehia a fost o ţară care a îndemnat cu îndârjire ca sancţiunile împotriva Rusiei să fie îndulcite. „Cehia nu s-a evidenţiat ca un stat care înţelege nivelul de riscuri pe care l-a generat Federaţia Rusă“, susţine Cristian Diaconescu. Pe de altă parte, în România va fi prezent secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, semn că întâlnirea este percepută la nivel înalt ca una de reală importanţă.

„NATO să rămână focusată pe flancul estic“
Cel mai sensibil subiect de pe agenda discuţiei va fi Rusia, ţara percepută ca o ameninţare continuă asupra estului Europei, mai ales după anexarea Crimeei. Având ca argument conflictul din Ucraina, ţările din Estul Europei vor să adopte la Bucureşti un set de concluzii în care să se spună foarte clar că NATO ar trebui să acorde o atenţie sporită flancului estic. Ba mai mult, ţările cu o poziţie vehement anti-Rusia ar vrea să se propună, concret, o prezenţă sporită a trupelor NATO în regiune. „Ne-ar plăcea să avem o prezenţă mai importantă a forţelor americane şi a forţelor NATO pe teritoriul polonez“, a spus, luni, ministrul polonez al Apărării, Tomasz Siemoniak. Chiar şi preşedintele Klaus Iohannis a avut o poziţie dură în acest sens.

„Noi credem că flancul estic este poate mai important decât oricând şi vrem să subliniem aceste lucruri. Noi vrem ca NATO să rămână focusată pe flancul estic, indiferent că este în prima, a doua sau a zecea ştire din jurnalul de ştiri. Exerciţiile care s-au făcut şi se fac şi în anul acesta arată că există o preocupare. Noi vrem să atragem atenţia că această preocupare nu poate şi nu trebuie să fie una temporară, tactică, ci de geopolitică şi de strategie a NATO“, a spus Iohannis, după  întâlnirea bilaterală pe care a avut-o ieri cu omologul său polonez.

Însă o astfel de poziţie radicală, susţinută şi de tandemul România-Polonia, nu este văzută cu ochi prea buni de state ca Germania sau Franţa, care se folosesc de pretextul că o prezenţă mai consistent a trupelor NATO în estul Europei ar tensiona suplimentar relaţia UE cu Rusia. Deci sunt şanse mici ca în concluziile de la Bucureşti să fie menţionată suplimentarea trupelor militare, însă cu siguranţă acesta va fi un subiect de dezbatere. „Cel mai important este să ai capacitatea de reacţie rapidă. Asta poate reclama o prezenţă permanentă a trupelor, dar şi îmbunătăţirea capacităţilor tehnologice“, mai spun surse oficiale.Tot ca ipoteză, se va discuta şi despre posibilitatea unei „prezenţe rotaţionale“, ca formulă de creştere a participării NATO în regiune. Asta ar însemna ca trupe cu statut permanent să fie rotite între statele membre.

2% din PIB la Apărare, obligatoriu

Cele nouă state vor clarifica astăzi angajamentul pentru finanţarea cu 2% din PIB a Armatei. Asta în condiţiile în care la ultimul summit, organizat în Ţara Galilor, în 2014, statele NATO s-au angajat să aloce acest procent Armatei , însă nu toate s-au conformat. „În afară de România, aţi văzut multe state care să respecte acea recomandare? Nu. De aceea se va propune ca procentul de 2% din PIB să nu mai fie doar o recomandare foarte clară, ci o obligaţie“, au spus sursele citate. Decizia va fi propusă în concluziile minisummit-ului de la Bucureşti în perspectiva reuniunii de la Varşovia.