Lider PACT: E un mit că noi mai mult am contribuit la bugetul UE decât am primit. Am primit 30 de miliarde net. În schimb, nu pot numi trei mari investiţii chineze

Sebastian Burduja, liderul Platformei Acţiunea Civică a Tinerilor (PACT), a vorbit, la Adevărul Live, de la ora 12.00, despre prima iniţiativă românească de transformare a UE. Cum poate deveni România unul dintre liderii Europei în anul Centenarului?

Adevărul: Care sunt principiile prin care doriţi reformarea UE?

Sebastian Burduja: Principalul mesaj este „mai multă Europă“. Suntem într-un moment în care România şi întreagă regiune trebuie să se decidă: mergem în continuare spre Vest, spre mai mulăt integrare, spre piaţa unică a energiei, spre moneda euro, sau, din contră, spunem stop proiectului european şi mergem spre China, spre Rusia, spre modelele dictatoriale. 

În plan econimic, România încearcă o cooperare între cele două zone. Pe de o parte vrem să atragem bani europeni, dar şi investiii chineze.

Nu ştiu să numesc trei mari investiţii în România azi, ceea ce mi se pare o problemă. Ştiu, în schimb, că România a beneficiat de 30 de miliarde de euro net din fonduri europene. Există acest mit că noi mai mult am contribuit decât am primit de la bugetul UE, ceea ce e complet fals. Revenim la transformarea UE. În primul rând vorbim de o iniţiativă a statului de drept, am avut de la lansareun discurs de luptă împotriva corupţiei. Nu poţi să ai ţări cum sunt Ungaria şi Polonia care pe de-o parte critică tot ce are legătură cu Europa, iar pe de altă parte atrag fonduri mult mai bine decât a făcut-o România până acum. O altă propunere importantă se referă la dezvoltare economică. Dacă tot vorbim de o armată unică la nivel european, de ce să nu vorbim şi de o astfel de agenţie economică, la nivel european. Propunem un fel de facultate de ştiinţe politice doar pentru Europa, o şcoală naţioală de administraţie pentru Uniunea Europeană. Răspunsul, cel puţin în viziuna noastră, este mai multă Europă, mai multă integrare.

Dacă aţi fi acum premierul României şi aţi fi implicat în guvernarea europeană cum urmează să fim noi, care ar fi primele teme pe care le-aţi propune?

O temă importantă pentru noi este extinderea uniunii europene, UE trece printr-un proces de reformă, dar e important să se menţină, pentru că funcţionează. Nu am fi avut ANI, DNA, dacă nu era UE. Ceea ce ar permite geopolitic vorbind, ca România să nu mai fie la periferia UE, ci în centru. Dacă am fi mai aproape de nucleu, fizic vorbind, am fi mai avantajaţi. Şi asta înseamnă şi integrarea ţărilor ca Republica Moldova, suntem unionişti, vrem ca Moldova să fie în aceeaşi comunitate Europeană, eventual acelaşi stat, dacă se doreşte. E trist că aceasta cauză unionistă a fost confiscată de politicieni compromişi, şi de-o parte a Prutului şi de cealaltă.

Deci susţineţi mai degrabă varianta europeană a unirii, să ne unim în UE, decât mai degrabă în interioriul României.

Da, dar asta cred că simt şi cei mai mulţi moldoveni.

Ar trebui să fie o temă centrală a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene ceea ce se întâmplă în Republica Moldova?

Nu aş face din asta o temă principală a preşedinţiei noastre, dincolo de ideea asta de extindere, până la Ucraina, Turcia, însă din păcate asta e complicat în ultima perioadă, cel puţin cât Erdogan rămâne la putere. Multă lume marşează pe ideea că vom fi în capul mesei, dar nu înseamnă atât de mult, o să fim mai mult moderatori. Şi depinde oricum d ce oameni trimitem acolo. Dacă sunt oameni de tipul Lia Olguţa Vasilescu sau actualul prim-ministru al României, care nu ştiu o limbă străină, nu înţeleg normele unui organism european, suntem pierduţi. E o nouă oportunitate irosită pentru România.