Legile Justiţiei: Raport de admitere în Comisia Iordache pentru proiectul Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor

Comisia specială pentru legile Justiţiei a adoptat, luni seară, după aproximativ nouă ore de dezbateri, Raport de admitere, cu amendamente, la proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor.

UPDATE 22.00 Raportul a fost adoptat cu 12 voturi "pentru”, 6 voturi "împotrivă”, din partea reprezentan'ilor PNL şi USR, şi o abţinere.

Raportul va intra marţi la votul final în plenul Senatului, care este Cameră decizională.

Comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor justiţiei a adoptat, luni, un amendament la legea privind statutul magistraţilor care prevede că preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată numirea şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT.

Amendamentul a fost propus de senatorul Şerban Nicolae la Legea 303/2004.

Până acum, preşedintele ţării nu era limitat la un singur refuz.

Legile justiţiei au intrat, luni, într-o procedură accelerată de dezbatere şi vot, fiind posibil ca până miercuri sau joi să fie aprobate toate cele trei proiecte. Rapoartele şi pentru dezbaterea din plenul Senatului vor fi făcute tot de Comisia specială condusă de Florin Iordache.

Biroul Permanent al Senatului a aprobat joi o procedură de urgenţă accelerată pentru dezbaterea legilor justiţiei în forul decizional: parlamentarii au avut termen de depunere a eventualelor amendamente până luni dimineaţă la ora 9.00 la legea privind organizarea judiciară şi cea privind funcţionarea CSM, comisia specială trebuind să elaboreze raportul în maximum 24 de ore, până marţi dimineaţa la ora 9.00.

UPDATE Majoritatea PSD-ALDE a adoptat un amendament al social-democraţilor prin care preşedintele României poate refuza o singură dată numirile procurorilor de rang înalt: procurorul general, procurorul-şef al DNA, procurorul-şef al DIICOT. „Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului“. 

În prezent, forma în vigoare a legii prevede: „Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului“

De asemenea, au ramas valabile modificările făcute de majoritatea PSD-ALDE-UDMR la art. 53, astfel ca preşedintele României nu poate refuza numirile în funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte la Înalta Curte de Casatie şi Justiţie. 

UPDATE Aleşii Puterii încearcă să dea un plus de rapiditate dezbaterilor privind noile amendamente. 

UPDATE Comisia şi-a reînceput activitatea cu două ore mai devreme. 

UPDATE Marton Arpad, unul dintre vicepreşedinţii comisiei, a supus la vot şi a fost acceptat faptul ca şedinţa să se suspende pân la ora 16.30, pentru ca sentorii şi deputaţii să meargă la dezbaterile din plen pe bugetul pentru 2018. 

UPDATE S-a adoptat un amendament al senatorului PSD Şerban Nicolae la articolul 7: „(6) Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi procedurile judiciare constituie informaţii de interes public, cu excepţia celor pentru care legea prevede caracterul nepublic."

În forma din Camera Deputaţilor, la propunerea UNJR, alineatul prevedea: „(6) Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise ori  co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţarii sau de un serviciu de informaţii care privesc sau au legătură cu justiţia sunt informaţii de interes public“. 

UPDATE „Comisia Iordache“ a început dezbaterile cu rediscutare Legii privind statutul procurorilor şi judecătorilor (Legea 303/2004). Primul amendament care a dus la discuţii aprinse a fost cel referitor la verificarea declaraţiilor procurorilor şi judecătorilor privind posibilitatea ca aceştia să aibă legături cu serviciile de informaţii. 

De asemenea, membrii Comisiei speciale au hotărât ca amendamentele pentru modificarea Codurilor penale să fie discutate marţi. 

Joi, comisia a amânat pentru luni dezbaterea şi votarea acestor modificări. Încă de la începutul şedinţei de joi a comisiei speciale, PNL şi USR au solicitat suspendarea acesteia şi au acuzat PSD-ALDE că, prin modificările propuse Codurilor penale, se depăşeşte cu mult cadrul Directivei.

„Solicit suspendarea lucrărilor şedinţei, PNL va părăsi lucrările şedinţei urmând să revenit după expirarea perioadei de doliu naţional”, a spus deputatul PNL Cătălin Predoiu. „În consens suntem şi noi, practic această şedinţă este de informare, nu discutăm, nu dezbatem, nu votăm nimic. Era o informare a colegilor”, i-a replicat preşedintele Comisiei speciale, Florin Iordache, citat de News.ro

Predoiu a mai solicitat ca ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să fie şi el prezent la discuţiile din comisie pe marginea modificării Codurilor penale. „Dacă vedeţi, nici măcar la nivel de secretar de stat nu e prezent ministerul şi, în aceste condiţii, clar nu puteam discuta”, a completat Iordache.

Amendamente discutabile ale majorităţii PSD-ALDE-UDMR

PSD, ALDE şi UDMR au propus o serie de amendamente la Codul Penal şi la Codul de procedură penală.Unul dintre aceste amendamente interzice orice comunicare publică referitoare la dosarele aflate în curs de urmărire penală şi de judecată.

„În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale”, se arată într-un amendament depus de PSD şi ALDE la Codul de procedură penală.

De asemenea, social-democraţii şi cei de la ALDE propun ca ”în cursul procesului penal să fie interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni”.  

Tot la Codul de procedură penală UDMR a propus ca ”înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate”. 

UDMR a mai propus şi ca „exercitarea dreptului de a nu da nici o declarație pe parcursul procesului penal nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului într-o etapă ulterioară a procedurii și nu poate fi utilizată la coroborarea faptelor”. 

PSD şi ALDE au depus un alt amendament la Codul de procedură penală, potrivit căruia „audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore”.