Iohannis: România poate să servească în calitate de hub de distribuţie a asistenţei umanitare pentru Ucraina, ca stat vecin, cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat luni, 28 februarie 2022, la invitaţia Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri globali aliaţi şi ai instituţiilor Uniunii Europene şi NATO, în contextul desfăşurării agresiunii militare nejustificate şi ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

Liderii au analizat situaţia gravă de pe teren şi au reiterat măsurile concrete şi ferme de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională pentru descurajarea Rusiei, cu referire la pachetele extinse de sancţiuni, precum şi la măsurile care pot fi întreprinse pentru prevenirea escaladării acestor acţiuni, inclusiv având în vedere ameninţarea cu utilizarea armelor nucleare de către Preşedintele rus, pe care liderii au condamnat-o, se arată într-un comunicat de presă al Preşedinţiei României.

„Accentul a fost pus, în continuare, pe strategia cuprinzătoare şi concretă prin care poate fi sprijinită Ucraina, pe toate dimensiunile, în faţa acestei agresiuni, în vederea asigurării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale acestui stat, şi a restabilirii păcii şi securităţii pe continentul european”.
În intervenţia sa, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat oportunitatea continuării consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice, precum şi cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în contextul regional cu impact asupra securităţii euroatlantice şi globale şi asupra ordinii internaţionale bazate pe reguli, inclusiv din perspectiva ameninţării utilizării armelor nucleare de către Federaţia Rusă.
Preşedintele României a reiterat faptul că actuala situaţie gravă de securitate regională demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în mod special la Marea Neagră. În acest context, preşedintele Iohannis a subliniat importanţa accelerării procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare şi apărare a NATO în regiune. Totodată, Preşedintele României a reluat apelul la trimiterea în ţara noastră, de către aliaţi, a unui număr suplimentar de trupe şi de capabilităţi.
Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat, şi cu acest prilej, sprijinul României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă şi de securitate. El a menţionat măsurile concrete întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, cu referire la ajutorul în valoare de peste 3 milioane de euro, constând în donarea de echipament de protecţie, combustibil, alimente, apă şi medicamente.
În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuţie a asistenţei umanitare pentru Ucraina, valorificând poziţia sa de stat vecin, cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, disponibilitate apreciată de liderii prezenţi.
Preşedintele României a subliniat că la eforturile depuse de ţara noastră se adaugă facilitarea fluxului cetăţenilor ucraineni de la frontieră, precum şi asigurarea tranzitării în siguranţă a unui număr mare de cetăţeni ai altor state şi a membrilor misiunilor diplomatice din Ucraina.
Preşedintele Klaus Iohannis a pus accentul, de asemenea, pe necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, atât în ceea ce priveşte gestionarea refugiaţilor ucraineni, cât şi în cazul unei eventuale noi crize energetice.
Totodată, în context, Preşedintele României a făcut apel la acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea energiei ca instrument politic de presiune şi şantaj.
Consultările au continuat linia eforturilor aliate şi transatlantice de coordonare şi vin în completarea discuţiilor în format similar, care au avut loc la datele de 11 şi 18 februarie 2022.
La discuţii au mai participat Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi, pentru prima dată în acest format, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida.