Instanţa supremă sesizează Curtea privind neconstituţionalitatea Legii lustraţiei

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au decis, sesizarea Curţii Constituţionale a României privind neconstituţionalitatea unui articol din Legea lustraţiei, după ce au primit sesizări de la procurorul general al României şi de la două asociaţii profesionale de magistraţi.

Asociaţia Procurorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi procurorul general al României au notificat ICCJ cu privire la posibile articole ce încalcă Constituţia României, din legea lustraţiei.

Procurorul general al României Codruţa Kovesi, membru de drept în CSM, a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre a fi supusă analizei, o solicitare privind noua Lege a lustraţiei, având în vedere competenţele ce aparţin instanţei supreme în cadrul controlului apriori de constituţionalitate.

"Considerentele vizează, în primul rând, aspecte de tehnică legislativă, întrucât în conţinutul noii Legi a lustraţiei există necorelări, cum ar fi faptul că dispoziţiile art. 3 alin. 6 nu se încadrează în ansamblul acestei legi, iar dispoziţiile art. 6 nu se coroborează cu dispoziţiile art. 3 alin. 5 din aceeaşi lege", arată procurorul general.

"Totodată, acest act normativ nu a avut în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 820/7 iunie 2010, prin care un proiect anterior, din acelaşi domeniu de reglementare care a fost respins, tot în cadrul controlului aprioric de constituţionalitate. Aşadar, noua legea a lustraţiei instituie o sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă şi o culpabilizare globală, ceea ce contravine, principiilor de drept, ordinii de drept, prezumţiei de nevinovăţiei instituită prin art. 23 alin. 11 din Constituţia României", mai arată Kovesi.

Potrivit unei statistici, doar 60 de procurori care au lucrat înainte de 1989 mai sunt în sistemul judiciar.

Parlamentul a adoptat Legea lustraţiei în 28 februarie, în absenţa Opoziţiei, care se află în grevă parlamentară.