În Constanţa şi Alba, exploatarea gazelor de şist şi cea minieră de la Roşia Montană sunt supuse la vot prin referendum, odată cu alegerile parlamentare

În judeţele Constanţa şi Alba, alegerile parlamentare se vor desfăşura în paralel cu referendumurile pentru consultarea cetăţenilor în legătură cu oportunitatea exploatării minereului aurifer de la Roşia Montana, respectiv a prospectării şi exploatării gazelor de şist şi a înfiinţări a două noi sate.

Patru localităţi din judeţul Constanţa îşi vor chema cetăţenii duminică la referendum. Consultarea populaţiei va avea loc în localităţile Mihail Kogălniceanu, Mangalia, Limanu şi Costineşti.

Cei din Mihail Kogălniceanu trebuie să decidă dacă este oportună înfiinţarea satelor Ceres şi Sibioara, iar cei din Mangalia, Limanu şi Costineşti vor hotărî dacă primesc în comunitate exploatarea gazelor de şist pe care intenţionează să o deschidă compania franceză Chevron.

Referendumul se va desfăşura pe toată perioada procesului electoral ce se desfăşoară în ziua de duminică. La urne sunt aşteptaţi toţi cetăţenii cu drept de vot din localităţile respective.

În judeţul Alba, în 35 de localităţi din Munţii Apuseni, se va organiza un referendum în legătură cu repornirea activităţilor miniere din zonă.

Referendumul a fost propus Consiliului Judeţean de 35 de primari din zona Munţilor Apuseni care vor repornirea activităţilor miniere în scopul creării de noi locuri de muncă şi revitalizării economice a zonei. Concret, ideea referendumului aparţine Primăriei din Roşia Montană ai cărei reprezentanţi vor autorizarea proiectului minier iniţiat de compania româno-canadiană Roşia Montană Gold Corporation.

După dezbateri aprinse legate de forma întrebării care urmează să fie adresată populaţiei din cele 35 de localităţi, consilierii judeţeni au votat un compromis. Întrebarea face referire generală la minieritul din Apuseni dar şi la proiectul Roşia Montană şi sună astfel: “Sunteţi de accord cu repornirea minieritului în Munţii Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană”. Referendumul se adreseayă unui număr de 72.000 de alegători cu drept de vot.

Forma finală a întrebării a fost propusă de grupul consilierilor judeţeni de la PNL şi, în final, a fost votată de majoritatea aleşilor. Au votat pentru referendum şi întrebarea în forma aprobată 21 de consilieri, iar alţi 11, de la PSD, PDL şi PPDD, s-au abţinut sau au votat împotrivă. De emoţionat că forma întrebării aprobată de plen a fost, iniţial, respinsă în comisia juridică a Consiliului Judeţean. Cei care s-au abţinut sau au votat împotrivă au reclamat faptul că întrebarea face referire concretă la exploatarea minieră de la Roşia Montană.

Proiectul minier este dezvoltat de Roşia Montantă Gold Corporation, al cărei acţionar principal este compania canadiană Gabriel Resources. Acţiunile societăţii sunt tranzacţionate la bursa din Toronto. O acţiune Gabriel Resources valorează acum 2,75 dolari canadieni, după ce în 2011 a ajuns şi la 8 dolari. Un foarte probabil vot pozitiv într-un procent foarte ridicat la referendum va influenţa inevitabil, tot pozitiv, şi cotaţia acţiunilor companiei canadiene.

La Roşia Montană se află cel mai important zăcământ de aur din România. Acesta, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, a fost concesionat în vederea exploatării către compania RMGC. Firma canadiană Gabriel Resources deţine 80,46% din capitalul social. Statul, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.