Guvernul tehnocrat, între responsabilitate şi neputinţă. Ce spun specialiştii despre primul an al echipei conduse de Cioloş

Dacian Cioloş a prezentat un bilanţ al guvernării sale din care reiese că tehnocraţii au administrat ţara cu responsabilitate şi transparenţă. Pe de altă parte, analiştii politici au arătat, pentru „Adevărul“, că Guvernul a avut şi numeroase carenţe, majoritatea în domeniul Sănătăţii şi al Administraţiei.

Pemierul Dacian Cioloş a prezentat, joi dimineaţă, bilanţul guvernării la un an de când a preluat şefia la Palatul Victoria. Ca la orice prezentare de bilanţ, accentul a fost pus pe lucrurile pozitive: suplimentarea secţiilor de vot din diaspora, transparenţă bugetară,  debirocratizarea, măsuri în Educaţie sau începerea reformei administraţiei. Însă, au fost abordate eliptic domeniile în care progresele nu au existat sau au fost prea mici. Prin urmare, „Adevărul“ a trecut bilanţul Guvernului Cioloş prin filtrul politologilor, analiştilor politici şi sociologilor pentru a face o radiografie a activităţii echipei instalate la Palatul Victoria la 17 noiembrie 2016.

„Guvern de supravieţuire“

„Cioloş prezintă un bilanţ care, evident că e pozitiv, pentru că nu ar putea să prezinte un bilanţ negativ. În realitate, este vorba despre un Guvern de supravieţuire, a cărui lipsă de sprijin politic a creat probleme constante în relaţia cu Parlamentul, ajungându-se până la situaţia în care moţiuni simple au trecut prin Parlament, punând Guvernul într-o situaţie dificlă. Singurul punct de sprijin al acestui Guvern a fost preşedintele Iohannis, care şi-a asumat susţinerea Guvernului“, afirmă politologul Cristian
Pîrvulescu.

Este un Guvern care a fost chemat să rezolve problema Sănătăţii după scandalul produs de tragedia de la Colectiv. Cristian Pîrvulescu, politolog

Specialiştii consideră că echipa condusă de Cioloş trebuia să aibă în vedere în primul rând îmbunătăţirea sistemului de sănătatea în condiţiile în care tehnocraţii au venit la guvernare după tragedia de la Colectiv.„Este un Guvern care a fost chemat să rezolve problema Sănătăţii după scandalul produs de tragedia de la Colectiv. În zonele prioritare, cum sunt Educaţia şi Sănătatea, Guvernul nu a reuşit foarte multe lucruri. Miniştrii s-au schimbat, ceea ce a afectat capacitatea instituţiilor de a fi coerente“, a spus Pîrvulescu.

Problemele din Sănătate au fost amintite şi de analistul politic Antonio Momoc. „Printre problemele nerezolvate se numară: nefuncţionalitatea Sistemului cardului naţional de sănătate si neatragerea de fonduri europene.“, a precizat Momoc.

Secţiile de votare din diaspora

„Guvernul a amendat legislaţia electorală pentru că în forma adoptată de Parlament exista riscul restrângerii posibilităţii de a vota pentru românii din diaspora“, arată Cioloş în bilanţul său aceasta fiind considerată din marile măsuri ale acestui Guvern. Mai precis, suplimentarea numărului de secţii de votare în străinătate de la 294 la 417, măsură care potrivit specialiştilor e mai mult de formă, în condiţiile în prezenţa la urne în cazul parlamentarelor este de fiecare dată mai mică decât la prezidenţiale. „Suplimentarea secţiilor de votare în străinătate este o joacă pentru că estimăm că prezenţa la aleegrile parlamentare va fi mult mai mică. Întodeauna, asta a fost linia. Importanţa simbolică a prezidenţialelor e mai mare decât cea a parlamentarelor“, arată Pîrvulescu.

Pe de altă parte, analistul politic Antonio Momoc susţine că sunt mai multe probleme privind prezenţa la vot, „vina“ fiind împărâţită între cetăţeni şi autorităţi. „Câte vreme puţini români din diaspora se înscriu pe listele electorale pentru alegerile parlamentare nu avem dovada că s-a produs si reforma de mentalitate si comportament politic“, arată Momoc, analist care în acelaşi timp precizează deşi există vot prin corespondenţă „nu ştim mai nimic despre votul electronic despre care s-a vorbit“, dar a fost uitat.

„Lipsa apetitului“

Premierul a subliniat în raportul său că  a lansat dezbateri publice pe câteva teme care fi trebuit să stea la baza reformei administraţiei publice, însă acestea nu „au prins“ pentru că nu a existat „apetit politic“. Specialiştii explică: „Nu s-a întâmplat mare lucru în administraţie pentru că nu a existat o coaborare cu Parlamentul. Or, nu poţi să faci reformă în administraţie numai de la Guvern“, afirmat sociologul Mircea Kivu. „Guvernul nu poate realiza nicio reformă. Nici nu este mandatat să facă o reformă. Nu au putut fi făcute reforme pentru că a fost un an electoral“, completează Pîrvulescu.

Nu s-a întâmplat mare lucru în administraţie pentru că nu a existat o coaborare cu Parlamentul. Or, nu poţi să faci reformă în administraţie numai de la Guvern Mircea Kivu, sociolog

Cu toate acestea, Antonio Momoc atrage atenţia mai multor realizări ale echipei Cioloş, chiar dacă aceasta a fost lipsită de o majoritate parlamentară. „Într-o bună măsura se poarte vorbi despre un început de reformă a sistemului de administraţie publică: debirocratizare, introducerea sistemului de plată electronic prin POS la ghişeu, respectarea cu stricteţe a normelor, controlul reciproc al instituţiilor, un început de depolitizare în sistemul de Educaţie şi de Sănătate la nivelul numirilor de directori care se făceau politic“, subliniază Momoc.

Transparenţă instituţională

O altă măsură prezentată ca succes de Cioloş a fost transparentizarea măsurilor luate, accentul fiind pus pe transparenţa bugetară. „Cel puţin în primele luni s-a văzut o încercare de a face activitatea mai transparentă. Au fost supuse dezbaterii actele normative, dar obiceiul a fost uitat“, a declarat sociologul Mircea Kivu.

O părere similară are şi Cristian Pîrvulescu, politog care punctează că anumite proiecte sunt făcute cu uşile închise.„Deciziile guvernamentale sunt rezultatul unui complex de influenţe care se exercită. Guvernul Cioloş a deschis anumite proceduri de consultare, însă au fost mai degrabă formale, de bifat pentru a convinge acea parte care a făcut presiuni“, a arătat politologul.

Cred că Guvernul Cioloş şi prim-ministrul se bucura de încredere pentru că, în ciuda unor demisii sau remanieri, au fost puţine cazuri de miniştri care au demisionat din motive legale: cel mai cunoscut este ministrul de Interne, Petre Tobă, care a demisionat dupa ce procurorii DNA au cerut aviz pentru începerea urmăririi sale penale Antonio Momoc, analist politic

Pe de altă parte, Guvernul a avut o comunicare deficitară când a modificat prin OUG, în primăvară, Codul Penal şi de Procedură Penală. Mai mult, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a făcut declaraţii pentru care a fost chemată la socoteală în Parlament. „Cred că declaraţiile nefericite ale ministrului Justiţiei au reprezentat o oportunitate pentru cei care au dorit sa atace mai ales credibilitatea persoanei ministrului Justiţiei şi un prilej pentru a argumenta că sistemul de justiţie nu e atât de infailibil pe cât crede o parte a publicului“, a precizat Momoc.

Fără vize în Canada

Cu toate acestea, sunt şi măsuri ale lui Cioloş care nu lasă loc unor posibile interpretări negative, cum este eliminarea vizelor pentru românii care vor să plece în Canada, începând cu 1 decembrie 2017. Cioloş precizează în bilanţul său că eliminarea vizelor a putut fi realizată prin eforturile echipei sale, nu prin negocieri purtate de oficialii de la Bruxelles.