Greaua moștenire a datoriei publice. Povestea creșterii ei, pas cu pas
0PSD și PNL se învinovățesc reciproc pentru îndatorarea țării, însă responsabilitatea este împărțită și își are rădăcinile în decizii neinspirate sau prost luate în ultimii 20 de ani, dar ține și de factori neprevăzuți.
În larga serie de dispute între cele două partide ale Puterii, un subiect tot mai dezbătut e cine e responsabil de îndatorarea țării, de s-a ajuns ca în mai 2023 datoria publică să fie la un nivel de 50,1% din PIB, ceea ce înseamnă 731,28 miliarde de lei, potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe. Social-democrații arată spre guvernările liberale anterioare, în schimb cei din PNL arată spre moștenirea PSD-istă.
Însă cum au evoluat lucrurile în ultimele două decenii? Guvernele Tăriceanu (primul format de PNL, PDL, UDMR și PUR, iar al doilea format din PNL și UDMR, dar sprijinit parlamentar de PSD) au ținut în frâu datoria publică și chiar au scăzut-o, de la 18,9% din PIB în 2014 la 13,4% din PIB (69 de miliarde de lei) în 2008, însă doar pentru o perioadă. Exact în anul electoral 2008, premierul Tăriceanu și cei care l-au susținut (PNL, PSD și UDMR) au venit cu adevăratele bombe bugetare, adică măriri de salarii. Inițial, Parlamentul a votat, în unanimitate, cu luări de cuvânt de la PSD, PNL și inclusiv PDL, mărirea salariilor profesorilor cu 50%. Apoi, tot Guvernul Tăriceanu a venit cu o nuanțare, printr-o ordonanță care amâna intrarea în vigoare pentru aprilie 2009 a creșterilor salariale de 50%, deci după alegerile parlamentare. Însă tot rămânea o creștere de 9% dintr-un singur pas. În plus, tot mergeau fonduri și în teritoriu, așa cum se procedează clasic, în perioadele cu miză electorală.
Puterea s-a schimbat, venind Guvernul Boc, mai întâi împreună cu PSD, apoi alături de UDMR și UNPR. Confruntați cu greaua moștenire de după campania electorală, dar și cu criza financiară externă, prezentă în întreaga Europă, Executivele Boc și Guvernul Ungureanu au ajuns la o datorie publică de 35%.
În trei ani în care premier, Victor Ponta a reușit să stabilizeze situația. În Executivul sprijinit de PSD, PNL, UNPR și PC, până în 2014, apoi doar de PSD, PC, UNPR și UDMR (până la final de 2015), datoria publică a crescut până la 37,8%. La final de 2015, la Putere a venit Guvernul Cioloș, un cabinet tehnocrat, unde în ciuda unor încercări de creștere a veniturilor, 2016 fiind an electoral, a lăsat o datorie publică la nivelul a 37,4% din PIB. Scăderea era doar procentuală, pentru că în termeni nominali, datoria a crescut de la 269,15 miliarde de lei la 285,55 miliarde de lei.
Trei guverne PSD, apoi trei PNL
În 2017, la Palatul Victoria au revenit social-democrații. În 2018, datoria din PIB a scăzut până la 34,7%, pentru ca la final de 2019 să ajungă la 35,1%, ceea ce însemna în bani 373,51 miliarde de lei. Unul dintre cele mai mari salturi a avut loc între finalul lui 2019 și cel al lui 2020. Practic, după demiterea Vioricăi Dăncilă și preluarea guvernării de liberali, începând cu 4 noiembrie 2019, la doar două luni după ce pensiile fuseseră mărite cu 15% și cu promisiunea creșterii lor cu 40% în septembrie 2020. Un an mai târziu, dar în decembrie 2020, datoria publică ajunsese la 46,9% din PIB (fără o nouă creștere a pensiilor). În bani, însemna o creștere a datoriei cu încă 127 de miliarde de lei (de la circa 372 miliarde de lei la 499 de miliarde de lei).
„Era un deficit mare atunci. Și sunt două elemente importante. Noi am intrat în starea de urgență cu rezervele goale. Iar noi trebuia să facem cumpărăturile pentru măști și obiecte necesare pentru pandemie. Apoi au fost cheltuielile cu sănătatea. Din acest motiv, Comisia nici nu lua în calcul aceste cheltuieli la estimarea deficitului”, a explicat pentru „Adevărul” fostul premier Florin Cîțu, iar în perioada noiembrie 2019 - ianuarie 2021 ministru al Finanțelor.
Fostul premier a precizat că a fost nevoie de angajări rapide în zona de sănătate. „A trebuit să facem un OUG în aprilie prin care am făcut cumpărăturile. Trebuia să angajăm oameni, să dăm sporuri”, a completat Cîțu, care a precizat că treptat situația s-a stabilizat, astfel încât în 2021 fusese redus deficitul cu 30 de miliarde lei. Fostul premier a mai subliniat că Guvernul Dăncilă lăsase pe ultima sută de metri creșteri de pensii, facturile neplătite erau la valoarea de 8 miliarde de lei, iar la toate acestea s-au adăugat și concediile medicale din pandemie.
Evoluția în noul parteneriat PSD-PNL
La final de 2021, când PSD venea la guvernare și prelua Ministerul de Finanțe, datoria publică era de 48,6% din PIB, ceea ce însemna o valoare de 577,52 miliarde de lei. Un an mai târziu, același Guvern cu același ministru ajunseseră la o datorie de 47,3% din PIB (666,60 miliarde), pentru ca în ultimele luni să crească în ritm susținut, până la 50,1% din PIB în mai 2023 (731,28 miliarde lei).