Disputa dintre Palate bruiază relaţia cu CE

Traian Băsescu nu este pe lista trimisă de MAE la Bruxelles pentru Consiliul European din 28 iunie. Victor Ponta este pe această listă, dar documentul nu poartă semnătura preşedintelui.

Ministerul de Externe a transmis, ieri, la Bruxelles,  componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European de la finele lunii iunie. Lista îi include doar pe prim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi ministrul Afacerilor Europene, nu şi pe preşedintele Traian Băsescu. „Punctele aflate pe ordinea de zi a Consiliului European sunt reprezentate de situaţia economică şi socială din acest moment în Europa şi Mecanismul Financiar Multianual 2014-2020, adică exact subiectul pe care l-am dezbătut la Bucureşti împreună cu preşedintele Barroso şi alţi nouă prim-miniştri", a fost justificarea lui Ponta. El a precizat, totodată, că vrea să aibă o nouă discuţie cu şeful statului pe această temă.

Lipseşte semnătura lui Băsescu

Disputa dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta poate afecta însă reprezentarea României la Consiliul European. Potrivit unor surse politice, Ministerul Afacerilor Externe este instituţia abilitată să trimită la Consiliul European documentele privind reprezentarea României. MAE face însă acest demers, în mod obişnuit, pe baza unor documente primite atât de la Palatul Cotroceni, cât şi de la Palatul Victoria.

De data aceasta însă, MAE a trimis lista la Bruxelles fără să mai aştepte solicitarea Palatului Cotroceni. Sursele citate au adăugat că documentul expediat de MAE la Bruxelles trebuie să aibă trei semnături: cea a preşedintelui, a prim-ministrului şi a ministrului de externe. Traian Băsescu nu ar fi semnat documentul MAE şi va trimite un alt document la Externe, prin care va cere să reprezinte România la Consiliul European, afirmă sursele citate. Rămâne de văzut care va fi reacţia MAE în momentul în care va primi documentul de la Cotroceni.

Europa ne invită să ne rezolvăm problemele

Pe scurt, deocamdată, România a trimis la Bruxelles un document care poartă doar două dintre cele trei semnături necesare. Consiliul European este pus într-o situaţie extrem de delicată în cazul corespondenţei legate de participarea delegaţiei României la următorul summit european, astfel că, oficial, ar prefera să stea deoparte de această chestiune şi repetă că ea va trebui rezolvată la nivel naţional.

Consiliul European nu poate fi arbitru în astfel de situaţii, mai ales că se aşteaptă ca, în scurt timp, „lucrurile să evolueze". Cu alte cuvinte, este aşteptată mutarea Palatului Cotroceni în această chestiune. Procedura uzuală prevede ca, atunci când statele membre stabilesc componenţa delegaţiei, aceasta se trimite la MAE şi apoi ajunge la secretariatul Consiliului European.

Toate informaţiile legate de programul, acreditările şi agenda Consiliului European au fost trimise către statele membre (în cazul României, atât la Guvern, cât şi la Preşedinţie) care trebuie apoi să transmită componenţa delegaţiilor lor naţionale.

Negocieri fără efect

Premierul a declarat, recent,  că încrederea dintre el şi preşedintele Traian Băsescu este zero, el precizând că va mai avea o întâlnire formală cu şeful statului şi că, dacă nu se va ajunge la o soluţie agreată, atunci va merge el şi la Consiliul European, şi la reuniunea PES. Ponta a spus că are rost să se mai vadă cu preşedintele pe tema reprezentării la Consiliul European, dar a menţionat că această întrevedere va fi una formală.

Întrebat ce va face dacă nici preşedintele nu renunţă la prezenţa sa la Consiliul European, Ponta a spus: „Atunci voi merge eu". Preşedintele şi premierul au avut săptămâna trecută o discuţie privind nivelul de reprezentare a României la următorul Consiliu European, dar nu au ajuns la un acord, ambii dorind să participe la reuniunea CE. 

Precizările Guvernului

Lista delegaţiei României la Consiliul European din 28-29 iunie a fost transmisă Secretariatului General al Consiliului, Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă, se arată într-un comunicat al Guvernului. Lista a mai fost transmisă atât tuturor statelor membre UE, cât şi Croaţiei, stat care a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

Conflicte similare în Franţa şi Polonia

Polemici pe tema cine  reprezintă ţara la summiturile Uniunii Europene au avut loc în Franţa, în timpul coabitării dintre preşedintele François Mitterrand şi premierul său, Jacques Chirac, apoi între acesta din urmă, ales preşedinte, şi şeful guvernului Lionel Jospin. Jacques Chirac şi Lionel Jospin au asistat totuşi împreună la mai multe Consilii Europene.

Şi Polonia a dus la Bruxelles disputa legată de reprezentarea în Consiliul European, în anul 2008, când premierul polonez nu i-a permis preşedintelui să meargă la summit.

Modelul polonez

Potrivit Constituţiei, în Polonia, şeful Guvernului este cel care reprezintă ţara la summiturile europene. Dar situaţia s-a schimbat când Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al preşedintelui Lech Kaczynski, a devenit premier în iulie 2006. El l-a delegat atunci pe Lech să meargă la aceste întâlniri, până în toamna lui 2007, când a pierdut alegerile. După schimbarea puterii, premierul liberal Donald Tusk excludea categoric participarea preşedintelui conservator Lech Kaczynski la summitul UE din octombrie 2008.

Preşedintele a insistat să meargă la Consiliu, însă Guvernul a refuzat să-i pună la dispoziţie un avion. În cele din urmă, Preşedinţia a închiriat o aeronavă, costurile ridicându-se, potrivit presei, la 40.000 de euro. Lech Kaczynski a mers la Bruxelles. Deşi pe lista delegaţiei oficiale nu figura niciun reprezentant al Preşedinţiei, Kaczynski a fost primit totuşi la summitul UE.

Preşedintele polonez a evitat în ultima clipă un conflict la summitul european de la Bruxelles, din 15 octombrie, după ce a stat zece minute lângă rivalul său politic, premierul polonez Donald Tusk, ulterior cedând scaunul ministrului de Finanţe, căruia îi era destinat.