Discursul lui Klaus Iohannis, de la Iaşi, cu ocazia Unirii Principatelor: „Să nu trăim cu iluzia că atunci a fost uşor“
0Preşedintele Klaus Iohannis a declarat sâmbătă, la Iaşi, de Ziua Unirii Principatelor, că în spatele unităţii şi solidarităţii unei naţiuni trebuie să stea responsabilitatea fiecăruia, dar mai cu seamă a clasei politice.
Redăm integral discursul preşedintelui:
„Am venit, astăzi, aici, la Iaşi, în această zi importantă pentru naţiunea noastră, cu gândul la momentul istoric săvârşit acum 156 de ani, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti.
Este o mare bucurie pentru mine să revin la Iaşi, capitala Unirii, un centru simbolic al românităţii şi un reper al spiritualităţii noastre. Pentru prima dată, români din ţară şi de pretutindeni, marcăm cu toţii Unirea Principatelor Române ca sărbătoare naţională. Este momentul să ne amintim că acest reper fundamental al existenţei noastre s-a realizat în timpuri istorice complicate. Unirea a fost, în definitiv, un act de mare abilitate politică. Recunoştinţa noastră este cu atât mai mare fiindcă am avut de-a face cu lideri vizionari, cu oameni vrednici care au înţeles că a-ţi servi ţara înseamnă, înainte de toate, asumarea cu mare responsabilitate a unor importante idealuri. Să nu trăim cu iluzia că atunci a fost uşor. Şi atunci, liderii au avut mari dificultăţi în a se solidariza în jurul unor interese esenţiale, aşa cum a fost Unirea, dar au reuşit să finalizeze cu succes un astfel de proiect fundamental. Pentru o asemenea reuşită, este nevoie de viziune, de renunţarea la orgolii, la mărunte interese personale sau partizane, este nevoie de curaj şi de acţiune.
Dragi români,
Cu gândul la marii noştri înaintaşi şi la domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, cred că cea mai importantă lecţie a evenimentului de acum 156 de ani este puterea solidarităţii, priceperea de a construi un consens în jurul unui ideal naţional. Au existat atunci voci, şi nu puţine ori neînsemnate, care au afirmat că Moldova a fost sacrificată şi o bună bucată de vreme mulţi oameni nu s-au împăcat cu această idee. Privind în urmă, putem afirma fără să greşim că ideea de consens înseamnă tocmai puterea şi abilitatea de renunţa la interese particulare pentru a construi mari proiecte. Dar o naţiune puternică de cetăţeni nu se poate hrăni doar cu momentele sale emblematice din trecut. O naţiune conştientă de misiunea sa istorică este datoare să lucreze zi de zi pentru idealurile sale. 1859, 1877 şi 1918 sunt bornele noastre ca stat modern, dar, în aceeaşi măsură, aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană reprezintă succese foarte importante ale generaţiilor recente. Învăţătura pe care au oferit-o moldovenii şi muntenii la 1859 este una importantă pentru zilele noastre.
Aşa cum s-a întâmplat acum un secol şi jumătate, şi clasa politică de astăzi trebuie să se ridice la înălţimea idealurilor pe care naţiunea română le nutreşte. În spatele unităţii şi solidarităţii unei naţiuni trebuie să stea responsabilitatea. A fiecăruia dintre noi, dar mai cu seamă a clasei politice. A celor aleşi să reprezinte interesele şi să împlinească aspiraţiile acestui popor. Responsabilitate este un cuvânt pe care va trebui să îl redescoperim. Nu doar în vocabularul politic, ci ca fundament pentru decizii şi acţiuni. Aşa cum au arătat istoricii, modernizarea şi occidentalizarea au stat la baza ideii de unire. Pas cu pas, cu efort susţinut şi prin urmărirea sistematică a aspiraţiilor comune, înaintaşii noştri au conectat Principatele la modernitatea europeană prin reformele interne şi acţiunile de politică externă. Însă au existat şi restanţe. Renunţarea la centralism este până astăzi una din restanţele societăţii româneşti pe care va trebui s-o ameliorăm cu calm, cu chibzuinţă şi într-un timp rezonabil. Principiul descentralizării a fost agreat inclusiv în divanurile ad-hoc, dar nu a fost niciodată pus în practică.
Dragi români,
Suntem la Iaşi, cel mai mare oraş de la graniţa de răsărit a Uniunii Europene. Însă la numai 150 de kilometri, dincolo de Prut, sunt fraţii noştri din Republica Moldova. Gândurile noastre se îndreaptă şi către ei, pentru că ne leagă nu doar comuniunea de istorie, ci şi de aspiraţii. Nu doar trecutul şi moştenirea lui, ci şi viitorul, în sensul apartenenţei la spaţiul comun european.
Doresc tuturor românilor să privească această zi cu bucurie, cu încredere în forţele proprii şi în România!
Aşa să ne-ajute Dumnezeu!“.