Deputat UDMR, declaraţie controversată: Pentru comunitatea maghiară din România, 1 Decembrie este zi de doliu
0Deputatul UDMR Jozsef-Gyorgy Kulcsar a declarat, potrivit Maszol.ro, că pentru comunitatea maghiară din Transilvania „1 Decembrie nu oferă niciun motiv de sărbătorire” şi că această dată este considerată „o zi de doliu”. Parlamentarul mai spune că „România ar trebui să îşi îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut” şi „să garanteze drepturile minorităţii naţionale maghiare”.
„Având în vedere faptul că pe 1 decembrie, cu ocazia zilei Marii Adunări de la Alba Iulia România sărbătoreşte unirea naţională, trebuie să declarăm din nou că această zi nu dă niciun motiv pentru comunitatea noastră naţională maghiară din Transilvania să sărbătorească şi o considerăm o zi de doliu, atâta timp cât revendicările noastre bazate pe drepturile asociate cu libertatea naţională deplină nu sunt îndeplinite”, a declarat deputatul UDMR pentru maszol.ro.
Deputatul mai transmite că declaraţia de la Alba Iulia spune: „libertate naţională deplină pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.
„Respectăm sărbătorile celorlalţi, dar ne aşteptăm ca România, care se defineşte ca stat de drept, să îşi îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut cu mai bine de o sută de ani în urmă şi să garanteze drepturile minorităţii naţionale maghiare care trăiesc pe teritoriul său. Atâta timp cât maghiarii din Transilvania nu sunt liberi să-şi folosească limba maternă şi propriile simboluri în toate domeniile vieţii, atâta timp cât există încă deficienţe serioase în utilizarea limbii materne în educaţie, administraţie şi justiţie, ei nu ne pot obliga să sărbătorim 1 decembrie”, a mai declarat politicianul.
József Kulcsár-Terza a adăugat: „Noi, cetăţenii de naţionalitate maghiară, care respectă legile ţării, suntem îndreptăţiţi să solicităm ca România să recunoască minorităţile naţionale ca şi factori constitutivi ai statului, şi să le asigure prin Constituţia ei deplina libertate naţională, aşa cum acest lucru a fost promis în 1918 prin Declaraţia de la Alba Iulia”.