De unde vine și încotro merge SENS, partidul care atrage tinerii și speră la Parlament

Se apropie alegerile, iar mulți tineri își îndreaptă atenția către Mișcarea SENS, o formațiune politică apărută recent pe scena publică. Cu un discurs progresist și accent pe teme precum sustenabilitatea, drepturile civile și educația, SENS atrage un electorat urban, digitalizat și nemulțumit de opțiunile clasice. Rămâne însă întrebarea: poate această mișcare nouă să treacă testul pragului electoral și să transforme simpatia online în voturi reale? Părerile sunt împărțite.

Condus de Andrei Macsuț, SENS a atras mai mulți foști membri USR, precum fosta senatoare Florina Presadă sau Ana Ciceală, fostă consilieră în cadrul Consiliului General al Municipiului București. Formațiunea își construiește identitatea în jurul unor teme sociale – de la sănătatea mintală la protecția mediului – și al unor politici orientate către generația tânără, domenii care nu au avut până acum o reprezentare consistentă în partidele parlamentare.

Electoratul vizat de SENS este preponderent urban și activ pe platformele digitale, fiind sensibil la subiecte precum drepturile civile, transportul public modern sau tranziția energetică. În programul său oficial, partidul pune accent pe locuințele sociale, transportul nepoluant, drepturile femeilor, ale minorităților sexuale și ale animalelor, pe extinderea spațiilor verzi, pe măsuri de prevenire și adaptare la schimbările climatice, precum și pe dezincriminarea posesiei în vederea consumului pentru toate substanțele psihoactive.

Cristian Pârvulescu: „SENS nu a are o ideologie sau un program clar definit”

Politologul Cristian Pârvulescu spune că SENS nu este nici pe departe un partid de extremă stângă, așa cum a fost prezentat în unele analize, dar nici o formațiune ideologic coerentă.

„Este o mișcare formată în general din foști militanți civici din USR. După 2019, odată cu preluarea conducerii partidului de către Dan Barna, o parte dintre tineri, în special din zona studențească – inclusiv mulți dintre studenții mei – au susținut candidatura lui Ștefănuță (n.r. – Nicolae Ștefănuță) în 2024 la alegerile europarlamentare. Unii dintre ei au mers ulterior către SENS, alții nu.

Ideologic, nu s-au caracterizat în niciun caz așa cum au făcut-o unii comentatori, care i-au numit mișcare de extremă stângă. Mulți dintre cei care se revendică din zona stângii radicale au rezerve serioase față de această etichetare. Este o mișcare cu origini civice, destul de ambiguă ideologic: există grupări mai radicale pe subiecte precum LGBTQ, dar și zone moderate. Eticheta de partid de extremă stângă este nejustificată. Nu există elemente caracteristice pentru un astfel de profil – nu mai mult decât le găsim, de exemplu, în cazul AUR.

Dacă ne uităm la pozițiile privind conflictul din Gaza, condamnarea agresiunilor Israelului a fost exprimată în Parlamentul European chiar de Vlad Voiculescu în perioada USR, ceea ce nu a transformat automat USR într-un partid de extremă stângă. Prin urmare, nu putem trage astfel de concluzii. În plus, SENS nu are o ideologie sau un program clar definit, ci mai degrabă schițe, direcții generale”, a explicat Cristian Pârvulescu.

Ascensiune sau balon de săpun?

Primele alegeri la care SENS a participat au fost cele locale din primăvara anului trecut. Formațiunea condusă de Andrei Macsuț a susținut-o pentru funcția de primar pe Ana Ciceală, care a reușit să obțină peste 16% dintre voturi. Pentru Consiliul Local Sector 3, SENS a candidat într-o alianță alături de REPER, partidul fondat de Dacian Cioloș, și URS-PDF, și a obținut 8,4%. Rezultatele bune le-au adus însă și critici: mulți susținători USR au acuzat-o pe Ana Ciceală că a divizat votul reformist, facilitând realegerea lui Robert Negoiță.

Marea surpriză a fost furnizată de SENS la alegerile parlamentare din 2024, unde a obținut 263.173 de voturi (2,84%), deși era practic necunoscută la nivel național.

În sondajele realizate în vară, SENS a avut rezultate fluctuante. Un sondaj Avangarde din luna august credita formațiunea cu 1% din intențiile de vot, în timp ce cercetările ulterioare nu au inclus SENS în eșantion. Nici rezultatele unui sondaj CURS, publicate la începutul acestei luni, nu menționează partidul.

În schimb, SENS apare în măsurătorile INSCOP Research. Institutul condus de Remus Ștefureac plasează partidul la 3,2% din intențiile de vot, cu o tendință de creștere față de datele anterioare.

Scorul bun înregistrat de SENS într-un sondaj pentru parlamentare poate fi corelat cu campania intensă dusă de Ana Ciceală pentru Primăria Capitalei. Extrem de activă pe rețelele sociale, aceasta este creditată cu peste 7% din intențiile de vot.

Remus Ștefureac: „Public foarte tânăr, urban și activ online”

Sociologul Remus Ștefureac evidențiază impactul rețelelor de socializare în ascensiunea SENS.

„Este prezent în spațiul public, însă vizibilitatea sa se datorează în principal platformelor sociale. Rețelele sociale joacă un rol esențial, mai ales în condițiile în care partidul apare mult mai puțin în presa mainstream, cu excepția unor momente electorale în care obține rezultate notabile – inclusiv acum, în contextul alegerilor pentru Primăria Capitalei.

Rețelele sociale sunt principalul instrument de promovare pentru SENS, cu atât mai mult cu cât publicul său este tânăr și folosește intens aceste platforme ca sursă principală de informare, în detrimentul televiziunilor sau al altor publicații tradiționale”, a explicat Ștefureac pentru Adevărul.

Electoratul SENS provine în mare parte din rândul tinerilor care locuiesc în mediul urban, subliniază sociologul.

„Datele pe care le-am publicat până acum arată că sprijinul pentru SENS provine în principal din segmentul de vârstă 18–29 de ani. La nivel național, partidul nu are încă un scor suficient de mare pentru a permite extragerea unor date statistice foarte detaliate. Totuși, este clar că vorbim în special despre un public foarte tânăr, în mare parte din zona urbană.”, arată acesta.

În opinia sa, SENS are potențial de creștere astfel încât să acceadă în viitoarea legislatură.

„Cu siguranță există un astfel de bazin electoral. SENS a avut deja un scor interesant la precedentele alegeri parlamentare în București – aproximativ 5% – ceea ce l-ar plasa, practic, în zona unui partid parlamentar. Totul depinde însă de modul în care temele, discursul, mesajele, liderii și organizarea vor reuși să transmită coerent și eficient către un electorat cât mai larg. Dar așteptarea pentru un partid nou există, fără îndoială.”, subliniază Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Ciceală, o candidată de plan secund

În schimb, Cristian Pârvulescu este mai rezervat. În opinia lui, datele nu indică neapărat o bază electorală solidă.

„Nu sunt deloc convins că putem vorbi despre o ascensiune. Nu știu de unde vine această idee. SENS nu este în Parlament. A ratat intrarea și a ratat-o destul de clar, deși sondajele din decembrie îl dădeau aproape sigur peste prag. Nu a reușit. Fiind o mișcare desprinsă din USR, își trage esența din electoratul cu sensibilități sociale al USR. Dar de aici și până la un mare succes este încă o distanță mare. Vor conta următoarele alegeri și, cu siguranță, rezultatele de la Primăria Generală sau de la Consiliul General vor arăta dacă pot produce o surpriză. Vom vedea cât va obține doamna Ciceală, dar nu este una dintre marile candidate, ci o candidată de plan secund”, a subliniat Pârvulescu.