De la like la vot: impactul rețelelor sociale asupra alegerilor din România

Alegerile prezidențiale din 2025 se desfășoară într-un peisaj mediatic extrem de diferit față de acum un deceniu. 

Rețelele sociale – în special platformele precum Facebook, YouTube și TikTok – au transformat radical atât modul în care politicienii comunică, cât și modul în care cetățenii interacționează cu aceștia. Aceste platforme sunt nu doar canale directe de promovare electorală, dar și terenuri fertile pentru răspândirea dezinformării și manipulării.

Politicianul „uman”, autentic și prezent online

Una dintre tendințele evidente în ultimele campanii electorale este strategia de umanizare a candidatului. Politicienii încearcă să pară mai accesibili și „normali”, folosind postări personale, clipuri din viața de zi cu zi – cum ar fi din piață sau mijloace de transport în comun – contrastând astfel cu imaginea clasică, distantă a omului politic. Potrivit monitorizărilor realizate de Funky Citizens, această abordare a devenit aproape o regulă, mai ales după alegerile din 2025.

Ana Mocanu, expertă în dezinformare digitală la Funky Citizens, atrage atenția asupra faptului că „există o presiune tot mai mare ca politicienii să se adapteze la limbajul digital și să pară cât mai autentici. În realitate, însă, multe dintre aceste campanii sunt coordonate și construite strategic, nu organic”.

Narativele false: reguli de „dietă digitala"

Pe măsură ce politicienii încearcă să-și construiască o imagine mai apropiată de oameni, au apărut și narative false care circulă rapid în online, amplificate de algoritmi care favorizează conținutul polarizant. În campania din 2025, două mari teme au dominat dezbaterea publică:

1. Frauda electorală – Ideea că alegerile ar fi deja „falsificate” și că „adevăratul” președinte al României ar fi deja cunoscut, Călin Georgescu, fiind prezentat ca „președintele de drept” în multe postări virale.
2. Panică privind un război iminent – Inducerea fricii legate de un presupus război mondial sau o stare de colaps național, orchestrată de o „ocultă mondială” sau „elita coruptă”.

Aceste narative, deși nu sunt noi, au căpătat o amploare considerabilă pe rețelele sociale, unde sunt propagate prin conturi false sau prin pagini care simulează activismul civic.

Expertul Ana Mocanu ne sfătuiește să avem câteva reguli de dietă digitală și să înțelegem faptul că incidentul de la alegerile din 2024 se poate repeta. „Așa că de fiecare dată când interacționăm cu conținut despre candidați este foarte important să ne punem întrebarea dacă acel conținut a apărut la utilizator pentru că este recomandat de algoritmi, care o avem legat de alegeri.", mai crede Ana Mocanu. Ea crede că este foarte important pe lângă rețelele sociale să avem și alte surse de informare foarte bine alese. 

TikTok, scena influenței tinerilor alegători

TikTok, mai ales, a devenit o platformă cheie în campania electorală din 2025. Conform datelor Funky Citizens, o treime dintre liceeni și aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu petrec mai mult de 5 ore pe zi pe această platformă. Astfel, influența TikTok asupra formării opiniilor politice ale tinerei generații nu poate fi ignorată.

Ana Mocanu subliniază faptul că „tinerii petrec un timp uriaș în bule informaționale, unde este greu să distingă între conținut politic sponsorizat, propagandă sau satiră. Dezinformarea pe TikTok funcționează diferit: este rapidă, vizuală, uneori ironic-absurdă — dar tocmai de aceea extrem de eficientă”.

În ciuda măsurilor anunțate de TikTok pentru combaterea manipulării politice, instrumentele de moderare sunt opace și inconsistente, ceea ce face dificilă verificarea originii mesajelor și a rețelelor de influență.

Pericolele unui discurs exclusivist: „poporul” în politică

Un alt pericol major al campaniei din 2025 este utilizarea abuzivă a termenului „popor” în discursul politic. Avocatul Valeriu Stoica, fost președinte al PNL, avertizează asupra riscurilor de a exclude o parte semnificativă a cetățenilor din conceptul de popor democratic. „Tratarea celor care nu susțin un anumit partid sau candidat ca fiind în afara poporului este un mod de gândire extrem de periculos. Democrația se construiește pe baza implicării tuturor cetățenilor, nu doar a celor care votează cu o anumită forță politică”, spune Stoica.

El a vorbit și despre oamenii care au început să creadă mai mult în holograme decât în politicieni, referindu-se la folosirea unor imagini pe rețelele de socializare. „Aceasta distorsionează esența democrației” afirma Valeriu Stoica

Nevoia de alfabetizare media și reglementare transparentă

Pe fondul acestor evoluții, experții în politici publice și societatea civilă subliniază necesitatea unui echilibru între reglementarea transparentă a mediului digital și educația media pentru populație, în special pentru tineri. „Nu putem vorbi de protejarea democrației doar prin blocarea unor site-uri sau prin reglementări opace. Este esențial să oferim oamenilor instrumente reale de gândire critică și surse de încredere. Numai așa vom construi un peisaj informațional care să protejeze democrația, nu să o fragmenteze”, mai spune Ana Mocanu.