Cum se prefac PSD şi PNL că luptă cu plagiatorii din partid
0Cele două mari partide nu-i vor scoate de pe listele electorale pe candidaţii care au fost descoperiţi de Universităţi ca plagiatori, ci numai pe cei care au o hotărâre judecătorească în acest sens. Însă şansele ca un plagiat să fie confirmat de instanţă sunt infime
PNL şi PSD au adoptat la finalul săptămânii trecute coduri de integritate pentru candidaţii la alegerile locale şi parlamentare din 2016. Atât Decalogul PNL, cât şi cel al PSD conţin articole referitoare la o minimă moralitate academică. Spre exemplu, liberalii, cei care au ieşit primii cu un Cod de etică, spun că un candidat PNL trebuie „să nu fi fost dovedit prin decizie judecătorească definitivă că a obţinut diplome sau alte titluri prin plagiat“. Punctul opt din Codul de etică al social-democraţilor arată că partidul nu-i va susţine pe cei care „au obţinut lucrări, diplome sau alte titluri ştiinţifice prin plagiat sau furt intelectual dovedit prin hotărâre judecătorească“.
E lesne de remarcat că cele două mari partide au inserat în codurile de integritate sintagma-cheie: „hotărâre judecătorească“. De fapt, această precizare le dă liber tuturor celor acuzaţi de plagiat să candideze. Pentru că, în România, furtul de conţinut academic este taxat doar de Comisiile de etică ale Universităţilor. Până de curând, plagiatele demnitarilor erau analizate de o instituţie specială – Consiliul Naţional de Etică – organism care funcţiona sub umbrela Ministerului Educaţiei, dar care a fost desfiinţat de noul ministru Adrian Curaj. Pentru a înţelege mai bine de ce nu ajung plagiatorii să fie confirmaţi de instanţă vom analiza cel mai cunoscut caz: Victor Ponta. Plagiatul fostului premier a fost demonstrat oficial de Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti, acolo unde Ponta şi-a luat doctoratul în Drept. Însă, aşa cum arătam mai sus, plagiatul demnitarilor putea fi confirmat numai de către Consiliul Naţional de Etică, o instituţie în care fostul ministru PSD Liviu Pop a numit numai oameni de partid care să-l spele pe Victor Ponta de ruşinea plagiatului. Iar acei oameni exact asta au făcut: au dat verdict că Ponta n-a plagiat, deşi Comisia de Etică a Universităţii a subliniat cu carioca cele 113 pagini copiate şi apoi însuşite de Ponta.
După deciziile contradictorii ale sistemului universitar, cazul Ponta a ajuns şi în instanţă, pentru că Adrian Papahagi, Mihail Neamţu şi Augustin Ofiţeru au depus o plângere în care au arătat că Ponta a plagiat. Însă Curtea Supremă a dispus neînceperea urmăririi penale, pentru că cei doi autori din care Ponta a plagiat – Vasile Creţu şi Ion Diaconu (care a semnat chiar prefaţa cărţii lui Ponta) – nu au considerat că „drepturile şi calitatea de autor au fost însuşite sau prejudiciate prin publicarea lucrării lui Victor Ponta «Răspunderea în dreptul internaţional umanitar»“ şi n-au dorit să facă plângere împotriva fostului premier. Astfel, Ponta are o sentinţă de plagiat din partea unei instanţe academice, însă are şi o decizie de neplagiat din partea instanţei judecătoreşti. Aşa că, în ciuda plagiatului grosolan, conform criteriilor de integritate ale PSD, va putea candida la alegerile din 2016.
Revolta unui singur liberal
Şi copreşedintele PNL, Alina Gorghiu (foto), a fost implicată într-un scandal de plagiat, însă, e drept, nu la nivelul lui Victor Ponta. Numele liderului PNL apare pe coperta volumului „Medierea - oxigen pentru o societate modernă“, în calitate de coordonator. Cartea, semnată de cinci autori, are 312 pagini, dintre care 20 plagiate. „În calitate de coordonator, nu am fost responsabilă pentru conţinutul propriu-zis şi nu am participat la redactarea niciunui rând. Un coordonator al unei lucrări se îngrijeşte doar de coerenţa lucrării, ceea ce am făcut şi eu“, s-a apărat Alina Gorghiu. Însă, cum nu există o sentinţă a instanţei nici în acest caz, Alina Gorghiu nu este vizată de Codul de etică al partidului.
Totuşi, există şi unii liberali care au sesizat ridicolul situaţiei. „Doi ani de zile am urlat să-şi dea demisia Victor Ponta pentru că a plagiat, şi astăzi punem condiţie o hotărâre judecătorească definitivă. Nu există nicio procedură judecatorească care să dea o sentinţă legată de plagiat“, a spus Radu F. Alexandru, vineri, în Consiliul Naţional al PNL. A strâns câteva aplauze. Alina Gorghiu a dat o replică, însă a părut mai degrabwă că este avocatul propriului caz. „ S-a mers pe ideea unei hotărâri judecătoreşti definitive tocmai pentru a nu exista arbitrariul pe care îl impune o acuză în spaţiul public nesusţinută ulterior. Este nevoie să dovedeşti când faci o acuză, mai ales în cazul unor candidaţi care ar putea pierde o candidatură pentru o simplă acuzaţie în spaţiul public nesusţinută“, a spus Gorghiu.