Cum fuge Ponta de răspundere şi în problema imigranţilor

Premierul Victor Ponta a aruncat întreaga responsabilitate în braţele vicepremierului Gabriel Oprea în problema imigranţilor, precizând că decizia privind cota care îi revine României a fost luată în timpul interimatului lui Oprea. Ponta şi-a reluat atribuţiile de premier în data de 9 iulie, iar Consiliul Justiţiei şi Afaceri Interne (JAI) care a stabilit cotele de imigranţi pentru fiecare stat membru a avut loc în 10 iulie.

În contextul apariţiei în presa străină a informaţiei potrivit căreia România ar urma să primească 7.000 de refugiaţi, premierul Victor Ponta a abordat tema refugiaţilor, însă s-a spălat rapid pe mâini, precizând că discuţiile pe această temă s-au purtat între Oprea şi Iohannis, în perioada în care se afla în Turcia.

„Asta a apărut într-un ziar din Marea Britanie, în Daily Mail. Nu există la Guvernul României niciun fel de document de niciun fel referitor la această cifră de 7.000 de refugiaţi. În perioada când nu eram la Guvern, era domnul Oprea interimar, a existat o discuţie în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi probabil şi cu preşedintele pe această temă“, a spus Ponta, într-o emisiune la RTV.

Premierul Victor Ponta i-a predat, iniţial, vicepremierului Gabriel Oprea atribuţiile de premier doar pentru zilele 16 -19 iunie, perioadă în care a fost operat, apoi s-a aflat în recuperare. Victor Ponta a fost  externat în cursul zilei de duminică, 21 iunie, însă nu a revenit în ţară, solicitându-i preşedintelui Klaus Iohannis să prelungeasca mandatul de prim-ministru interimar al lui Gabriel Oprea, care a preluat toate activitatile, inclusiv conducerea şedintelor de guvern.

În toată această perioadă, Victor Ponta a asigurat, în repetate rânduri, că este conectat la tot ce ţine de activitatea Guvernului, ţinând legătura în permanenţă cu ceilalţi miniştrii, îndeosebi cu vicepremierul Gabriel Oprea. „Domnul Oprea a mai condus guvernul şi îl poate conduce foarte bine. Nu se blochează nimic, sunt pe telefon, repet, Gabi Oprea are experienţa necesară“, spunea Ponta din Turcia.

Decizia luată cu Ponta la Guvern

Premierul s-a întors în ţară pe 8 iulie, iar a doua zi a revenit la Palatul Victoria în calitate de prim-ministru. Pe 10 iulie a avut loc reuniunea Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne (JAI) care a stabilit cotele de imigranţi pentru fiecare stat. Din partea României a participat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc. „Oferta a fost făcută de către Guvernul României şi este următoarea: 1.705 migranţi pe aşa-numitul mecanism de relocare intra-UE, adică să preluăm 1.705 persoane din alte state membre, mai precis din Grecia sau Italia, pe o perioadă de doi ani, începând cu luna noiembrie 2015. Şi pe relocarea extra-UE, deci din tabere de refugiaţi din afara UE, 80 de persoane, tot pe o perioadă de doi ani. În total, oferta făcută de Guvernul României a fost de 1.785 de persoane“, a precizat Leonard Orban, consilier prezidenţiale pe probleme europene, într-un interviu pentru Europa FM.

Cota stabilită pentru România şi anunţată de Preşedinţie nu este bătută în cuie din cauza creşterii numărului de rufugiaţi extra-UE. Calculele UE ar putea fi date peste cap peste numai câteva zile, pe 14 septembrie, la reuniunea extraordinară a Consiliului JAI de la Bruxelles, la care România va fi repezentată de ministrul de Interne şi de ministrul Justiţiei.

O decizie privind gestionarea de către România a crizei refugiaţilor se va lua în cadrul şedintei CSAT convocată de presedintele Klaus Iohannis, reuniune care urmeaza să se desfăşoare în următoarea perioada. „La şedinţa CSAT convocată de preşedintele României instiţutiile statului vor prezenta toate semnificaţiile şi tot ceea ce este de făcut, dupa care prin decizia CSAT vă vom anunta', a afirmat seful Executivului.

Citeşte şi:

Ar trebui sau nu să primească România refugiaţi?

Preşedinţia şi Guvernul au anunţat că România va prelua o parte din migranţii care vin spre Europa. Pe de altă parte, fostul preşedinte Traian Băsescu susţine că ar trebui să gândim pragmatic şi să refuzăm cota impusă de UE. Analişti politici şi sociologi explică atitudinea românilor, aparent empatică, faţă de problema migraţiei.

Ne ajută criza imigranţilor să aderăm la Schengen?

Politicienii de la Bucureşti cer mai apăsat aderarea la Schengen, după ce UE ne-a repartizat o cotă de imigranţi. Însă criza refugiaţilor ar putea schimba criteriile de aderare la zona de liberă circulaţie