Corespondenţă de la Strasbourg. Cum văd liderii europeni pericolul Europei cu două viteze. „E cea mai nesigură perioadă din ultimii 60 de ani“
0Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, au mers miercuri în Parlamentul European pentru a prezenta şi dezbate concluziile reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută. Aceştia, dar şi lideri precum Manfred Weber, Giani Pittela şi premierul Italiei, Emilio Gentiloni, au pledat pentru o Europă reformată, în care nicio ţară să nu fie discriminată.
Tema Europei cu una sau mai multe viteze este sursa multor controverse la nivel european, în condiţiile în care liderii unor ţări ca Franţa, Germania, Spania şi Italia sunt adepţii unei Uniuni Europene în care unele ţări să fie considerate mai avansate. Pentru a discuta acest subiect, iderii mai multor instituţii europene, alături de deputaţii din Parlamentul European, s-au întâlnit miercuri pentru a discuta despre concluziile reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, au venit în forul de la Strasbourg pentru a prezenta aceste concluzii şi pentru a avea o dezbatere exploratorie pe subiectul Europei cu una sau mai multe viteze, în contextul în care pe 25 martie se celebrează 60 de ani de la înfiinţarea UE.
UE, cel mai valoros bun
„Vineri (n.r. 10 martie), ne-am întâlnit şi neoficial. Ne-am axat pe chestiunea referitoare la principalele elemente din declaraţie. Din dezbatere a reieşit că UE e cel mai valoros bun al nostru. Ideea unei Europe cu mai multe viteze va fi un subiect discutat la Roma. Unii ar vrea o Europă care să consolideze naţiunile. Alţii caută opusul. Ţinând cont de rezultatele celor 27 de state şi de interesele strategice ale UE, eu cer tuturor să încerce să menţină o unitate politică între cele 27 de state“, a declarat Donald Tusk. În condiţiile neînţelegerilor pe tema viitorului UE, preşedintele Consiliului European că Uniunea se confruntă nu doar cu probleme interne, ci şi externe, aluzie fiind făcută cu referire la Rusia şi Turcia.
„Forţe din interior şi din exterior lucrează să destabilizeze Balcanii de vest. Suntem convinşi că trebuie sprijinite reforme pentru Balcanii de vest şi Uniunea Europeană“, a mai spus Tusk, lider care şi-a exprimat optimismul că alegerile din Olanda vor da o majoritate care să sprijine în continuare proiectul european. Nu în ultimul rând, acesta şi-a exprimat dezamăgirea faţă de atitudinea Turciei, care prin vocea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a atacat guvernul batav.
Juncker, Erdogan şi naziştii
Juncker şi-a început discursul având un ton grav şi ameninţător faţă de Edogan. „Vă felicit că aţi amintit de situaţia din Olanda. Şi eu am fost scandalizat de ceea ce a declarat Turcia despre Ţările de Jos şi Germania. Nu o să accept niciodată comparaţiile cu naziştii (n.r.-Erdogan a spus că Olanda dă dovadă de «rasism şi fascism»). Familia mea a suferit din cazua naziştilor. Tatăl meu a fost forţat să intre în armata germană“, a declarat preşedintele Comisiei Europene înainte de a discuta de viitorul Europei.
Juncker a fost oprit de două ori în timpul discursului de zgomotul făcut de eurodeputaţii naţionalişti şi populişti din Parlamentul European. „Dimensiunea socială trebuie dotată cu mai multe elemente. Acum nu avem suficiente elemente sociale clare. Se acţionează pe termen scurt în politica socială. Nu e în regulă. Când vorbim despre politica socială sunteţi timizi. La atacuri se aplaudă, la politici, nu. Ce se întâmplă?“, a fost replica lui Juncker pentur eurodeputaţii gălăgioşi.
„Nu mai vrem ziduri“
Preşedintele Comisiei le-a cerut la finalul discursului său, liderilor europeni şi eurodeputaţilor, să nu aleagă varianta dezbinării UE. „Lectura Cărţii albe nu trebuie să se limiteze doar la capitolul despre o Europă cu mai multe viteze. Nu vrem să facem o fortăreaţă cu mai multe inele de apărare. Nu mai vrem să construim ziduri. Unii au spus că ţările mai noi, cele care au intrat în 2004, nu colaborează bine. Cine nu colaborează cu Parchetul European? Ţările de Jos. Europa e o ţară a tuturor oamenilor“, a subliniat Juncker.
Invitat la dezbtare, premierul italian Emilio Gentiloni, cel care va fi amfitrionul summit-ului european de la Roma, a avertizat că Europa se află într-un moment de cotitură. Trecem printr-o perioada dificilă. Este, poate, cel mai nesigur moment din ultimii 60 de ani de EU“, a precizat Gentiloni care a adăugat că trebuie neapărat găsite soluţii unitare de oprire a fluxurilor de imigranţi.
De asemenea, liderii celor mai importante două grupuri parlamentare din Parlamentul European au îndemnat la prudenţă şi la susţinerea unui proiect european din care toate cele 27 de stat, adică fără Marea Britanie, să iasă în câştig. Weber a avut şi un atac la polonezii care săptămâna trecută nu au vrut să susţină realegerea lui Tusk pentru preşedinţia Consiliului European.
Nu în ultimul rând, vicepremierul maltez Joseph Grech a precizat că liderii europeni trebuie să aibă grijă cum gestionează şi Brexit-ul. „UE nu este doar despre Bruxelles, Strasbourg sau instituţii. UE este despre 500 de milioane de oameni, despre aspiraţiile şi fricile lor. Brexit nu trebuie să deraieze“, a spus Grech.