Corespondenţă de la Kiev: Cum se implică România în războiul din Ucraina
0Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, s-au înţeles ca România să asigure sprijin medical pentru soldaţii ucraineni răniţi în conflictul din estul ţării.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit ieri la Kiev cu liderul ucrainean Petro Porosenko. A fost a doua întrevedere dintre cei doi şefi de stat în decurs de numai câteva săptămâni, după discuţiile de pe tren neutru, de la Bruxelles, din timpul Consiliului European, de la începutul lunii februarie. Subiectul fierbinte pe agenda celor doi demnitari a fost din nou conflictul din estul Ucrainei şi totodată, de la graniţa României. Însă discuţiilor de ieri nu au adus nimic nou, concluziile fiind îmbrăcate iarăşi în limbajul de lemn specific diplomaţiei. „Am dorit să reafirm susţinerea României pentru suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Am subliniat în cadrul discuţiilor cu domnul preşedinte Porosenko respectarea Acordului de la Minsk”, a spus Iohannis, în conferinţa de presă comună.
Şeful statului român arată în continuare că abordează defensiv meciurile europene, o prudenţă totuşi explicabilă prin faptul că a intrat doar de trei luni în cercul liderilor europeni. Comparativ, Bronislaw Komorowski, preşedintele Poloniei, după întâlnirea de săptămâna trecută cu Klaus Iohannis, la Varşovia, a tratat mult mai frontal problema conflictului din Ucraina. „Liderii din Vest trebuie să fie pregătiţi şi pentru nerespectarea acordului de la Minsk”, a spus Komorowski.
Singura declaraţie mai curajoasă a lui Klaus Iohannis după întâlnirea cu Petro Poroşenko a fost următoarea: „Poziţia României este favorabilă pachetului de sancţiuni la adresa Rusiei, atât timp cât nu se respectă acordul de la Minsk”. Iar această afirmaţie capată cu atât mai multă importanţă cu cât, peste două zile, preşedintele României va participa la Consiliul European de la Bruxelles, reuniune unde se va lua din nou în discuţie sancţionarea Rusiei.
Foto
Nici Petro Poroşenko n-a ieşit din haina discursului corect politic, insistând că Ucraina vrea pace. „Am declarat încă o dată că Ucraina respectă înţelegerea de la Minsk, noi suntem pentru încetarea focului. Am ordonat, în calitate de comandant al forţelor armate, ca forţele ucrainene să înceteze focul. De asemenea, am retras armamnentul greu”, a spus liderul de la Kiev. În acest moment, luptele dintre armata ucraineană şi trupele separatiste sprijinite logistic de Rusia continuă. Practic, în ciuda acordului de la Minsk, în estul Ucrainei armele ucid în continuare. Iar preşedintele Porosenko, împreună cu liderii europeni, nu au recurs deocamdată la soluţia dură, cea de înarmare a Ucrainei, ci caută sprijin politic în regiune.
Totuşi, atunci când a fost întrebat de jurnaliştii români, concret, în ce va consta ajutorul dat de România, Poroşenko a răspuns direct, în limba engleză. ”Ieri, în Berlin, şi astăzi, cu domnul preşedinte Iohannis, am decis acordarea de tratament medical pentru soldaţii ucraineni, atât în Germania cât şi în România”. Întrebat dacă Ucraina a cerut sprijin militar din partea României, preşedintele Ucrainei a declarat că ţara sa are contracte de furnizare de arme defensive cu 11 state europene, însă fără a nominaliza, concret, o ţară.
Dacă Iohannis a avut o poziţie verticală atunci când a venit vorba de sancţiunile împotriva Rusiei, Poroşenko a tratat cu multă francheţe situaţia Transnistriei. „Am discutat cu preşedintele Iohannis şi despre situaţia Republicii Moldova şi am convenit să facem tot ce ne stă în putere ca să rezolvăm si această problemă, ca regiunea Transnistreană să fie înregistrată în statul moldovenesc”, a spus Poroşenko. Liderul de la Kiev a încheiat conferinţa de prsă comună cu Iohannis în limba română. „Mulţumesc frumos, La revedere!”, a spus Porosenko.
Lumânări şi flori la Maidan
Până să se întâlnească cu Petro Poroşenko şi cu premierul Iaţeniuk, preşedintele Klaus Iohannis a vizitat două locuri sensibile pentru istoria Ucrainei, două răni ce vor rămâne veşnic deschise: Memorialul Holodomorului şi Maidanul. Holodomor înseamnă în limba ucraineană moarte prin înfometare, iar monumentul este un omagiu adus celor trei milioane de ucraineni care au murit de foame la începutul anilor 30, după ce Stalin a decis ca toate grânele Ucrainei să meargă spre Moscova. Preşedintele Iohannis a depus un buchet de spice de grâu şi a tras clopotul, simbolic, în amintirea oamenilor omorâţi prin înfometare. Apoi, Iohannis a mers în Piaţa Independenţei, cunoscută ca Euromaidan. Deşi conflictul s-a stins în urmă cu aproape un an, sute de lumânări aşezate în formă de cruce continuă să ardă în centrul Kievul, luminând fotografiile unor oameni care au murit pentru democraţie.
Citeşte şi:
Preşedintele Klaus Iohannis se află astăzi într-o vizită oficială, de o zi, în Ucraina, unde s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, şi cu prim-ministrul Arseni Iaţeniuk.