Centenarul Unirii, sărbătorit prin Marea Învrăjbire. Cum alimentează politicenii conflictele din Transilvania şi Republica Moldova

La 100 de ani de la Marea Unire, societatea românească este mai divizată ca oricând: mii de oameni protestează în stradă, în timp ce alţii, de pe trotuarul opus, îi condamnă. În Transilvania, conflictul mocnit cu minoritatea maghiară tinde să explodeze, alimentat de interesele obscure ale politicienilor. Peste Prut, românii semnează declaraţii de unire, iar pro-ruşii răspund cu ameninţări

În anul Centenarului, politicienii români îndeamnă la unitate, însă realitatea e pe dos. Sute de mii de oameni au protestat - şi încă mai protestează - faţă de încercările Guvernului de a modifica legislaţia penală. În acest timp, alţi oameni, de pe partea cealaltă a străzii, îi acuză că sunt vânduţi. „Am doi copii. Unul e alături de mine, altul e dincolo, cu #rezist. I-au spălat creierul“, se plângea o doamnă la protestele din faţa Palatului Cotroceni, împotriva preşedintelui Iohannis, o imagine care sintetizează perfect prăpastia din societate, coborâtă până în mijlocul familiilor.

În Transilvania, disensiunile cu etnicii maghiari sunt „rodul“ negocierilor politice pe sub masă dintre PSD şi UDMR. Conflictul a pornit de la Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş, desfiinţat de tribunal în vara anului trecut. Din punct de vedere legal, Liceul Teologic nu a avut aviz din partea Ministerului Educaţiei, ci a fost înfiinţat doar prin semnătura şeful Inspectoratului Şcolar Mureş, Ştefan Someşan, care, practic, s-a crezut mai puternic decât ministrul. Decizia inspectorului nu doar că a fost desfiinţată de tribunal, dar este cercetată, în paralel, şi de procurorii DNA.

Curtea Constituţională spune comunităţii maghiare: aveţi dreptul să aveţi o şcoală! Un meaj extrem de dur. Kelemen Hunor, preşedinte UDMR

În replică, liderii UDMR au încercat să urgenteze înfiinţarea Liceului Teologic prin troc politic. PSD avea nevoie de voturile parlamentarilor maghiari ca să-şi asigure o majoritate relaxată pentru adoptarea legilor Justiţiei, iar UDMR a cerut la schimb Liceul din Târgu Mureş. Astfel, majoritatea PSD-ALDE a adoptat o lege special pentru înfiinţarea Liceului Teologic. Practic, ce a desfiinţat un judcător, pe baza probelor, a reînfiinţat Parlamentul, pe baza intereselor politice.

„Domnul Kelemen Hunor să-şi ceară scuze“
PNL şi PMP au contestat legea la Curtea Constituţională (CCR) şi au câştigat, Curtea arătând că o şcoală – indiferent dacă e confesională sau particulară -  nu se înfiinţează prin lege specială, ci prin procedura acreditată de Ministerul Educaţiei. „Este un mesaj extrem, extrem de dur în 2018 din partea Curţii Constituţionale, instituţie fundamentală a unui stat de drept către o minoritate, către comunitatea maghiară, către elevi, către copii, către părinţi, care spune că nu aveţi dreptul să aveţi o şcoală. Nici Parlamentul, nici autorităţile locale nu au reuşit să înfiinţeze o astfel de şcoală. În rest, sunt poveşti de adormit copiii“, a reacţionat  Kelemen Hunor, deşi CCR nu s-a pronunţat pe dreptul copiilor maghiari de a avea o şcoală, ci pe baza legală pe care a fost aşezată şcoala respectivă.

„Am fost atacat de preşedintele UDMR, ba chiar am fost avertizat să nu depunem sesizare la CCR. Eu am spus că noi nu atacăm la CCR din motive de natură etnică, ci atacăm din motive de natură constituţională şi legală. Iată că astăzi CCR ne dă dreptate. Aş aştepta ca domnul Kelemen Hunor să-şi ceară scuze, dar mă îndoiesc că o va face“, a declarat preşedintele PNL Ludovic Orban în ziua în care CCR s-a pronunţat.

Procedura legală este următoarea: autorităţile locale propun înfiinţarea şcolii, Inspectoratul Şcolar emite avizul conform, iar la final ministrul Educaţiei emite ordinal de înfiinţare. Problema la Târgu-Mureş este că autorităţile locale nu doresc înfiinţarea liceului, iar UDMR a încercat alte căi pentru a-şi satisface această dorinţă.

„Mesajul unionist, folosit perfid“
Peste Prut, săptămâna viitoare se împlinesc 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, dar moldovenii care privesc spre Vest sunt în război cu propriul preşedinte. Zeci de primari din Republica Moldova au semnat declaraţii de unire, un act simbolic, taxat dur de preşedintele Igor Dodon, politician pro-rus, pentru care nu doar lumina vine de la Răsărit, ci şi orientarea politică a ţării sale. „Noi o să luptăm şi cu hoţii, şi cu unioniştii. Ei sunt două pericole cam la acelaşi nivel pentru Republica Moldova. Noi o să luptăm şi cu unii, şi cu alţii, imediat ce o să obţinem pârghiile necesare. Imediat după alegerile parlamentare, după ce o să revină Procuratura, Guvernul, alte instrumente“, a spus Igor Dodon într-un interviu pentru „Adevărul“.

În toamnă sunt programate alegeri parlamentare la Chişinău, scrutin care va decide viitorul Republicii Moldova: spre UE sau spre Rusia. Aşa că Igor Dodon se foloseşte de mesajele unioniste pentru a mobiliza electoratul pro-rus. „Există această perfidie a unor politicieni de a folosi declaraţiile de unire pentru a mobiliza unele grupuri etnice care se împotrivesc unirii“, susţine Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA.

Noi o să luptăm şi cu hoţii, şi cu unioniştii. Ei sunt două pericole cam la acelaşi nivel pentru Republica Moldova. Igor Dodon, preşedinte Republica Moldova