Ce s-a decis la mini-summitul NATO de la Bucureşti
0Liderii a nouă state din centrul şi estul Europei au adoptat ieri la Palatul Cotroceni o declaraţie de „solidaritate şi responsabilitate comună“ faţă de ameninţarea permanentă ce vine de la Răsărit.
Ieri, la Bucureşti, a avut loc Reuniunea la nivel înalt a statelor Europei Centrale şi de Est, cel mai important eveniment de politică externă din mandatul preşedintelui Klaus Iohannis, acoperit mediatic însă de căderea Guvernului Ponta. În schimb, „a atras foarte multă atenţie internaţională şi a fost o bilă albă pentru România“, după cum a spus şeful statului. La mini-summitul NATO de la Palatul Cotroceni, coprezidat de Klaus Iohannis şi de omolgul său polonez, Andrzej Duda, au participat opt şefi de stat (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia), preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului Cehiei, plus secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, semn că întâlnirea a fost percepută ca una de nivel înalt.
Cel mai sensibil subiect de pe agenda discuţiilor a fost Rusia, privită din perspectiva securităţii internaţionale. Altfel spus, cât de solidare sunt statele NATO
în faţa pericolului constant ce vine de la Răsărit. În concluzia comună semnată de toţi cei nouă lideri politici, la punctul 7 se arată: „Rămânând profund preocupaţi de continua postură agresivă a Rusiei, vom rămâne fermi asupra necesităţii ca Rusia să revină la respectarea dreptului internaţional şi a obligaţiilor internaţionale, a responsabilităţilor şi angajamentelor sale, ca o pre-condiţie pentru o relaţie NATO-Rusia bazată pe încredere şi siguranţa“. În traducere liberă, statele din Est n-au uitat că Rusia a anexat ilegal Crimeea, după ce a ignorat normele dreptului internaţional. Şi n-au uitat pentru că, la rândul lor, prin prisma poziţiei geografice, simt adesea suflarea lui Putin. „Suntem natural mai sensibil la ameninţările de securitate care vin din Est“, a spus şi preşedintele Klaus Iohannis, la finalul întâlnirii.
Estul şi restul
Poziţia radicală a celor nouă state din Est reprezintă şi un strigăt către statele NATO din vestul Europei, care sunt mult mai indulgente cu Rusia. Spre exemplu, ţările cu o poziţie vehement anti-Rusia, printre care România, Polonia, Lituania şi Estonia, ar vrea o prezenţă sporită a trupelor NATO în regiune, însă o astfel de opţiune nu este văzută cu ochi prea buni de state ca Germania sau Franţa, care se folosesc de pretextul că o prezenţă mai consistentă a trupelor NATO în flancul estic ar tensiona suplimentar relaţia UE cu Rusia. Tocmai de aceea, în concluziile finale ale întrunirii de la Bucureşti, liderii politici din Est au stipulat: „Vom contribui activ la conturarea Răspunsului Strategic Aliat pentru ameninţările şi riscurile de securitate pe termen lung cu care ne confruntăm împreună în est. Ne vom uni eforturile pentru a securiza, acolo unde este necesar, o Prezenţă Militară Aliată robustă, credibilă şi sustenabilă în regiunea noastră“. O încercare de a-i face pe vestici şi mai responsabili.
Declaraţia comună semnată ieri la Palatul Cotroceni vine ca un preambul pentru Summitul general al NATO, care va avea loc anul viitor la Varşovia. Pe scurt, statele estice au arătat că sunt solidare împotriva ameninţării ruseşti, iar acum constrâng oarecum şi restul ţărilor să se alăture oficial acestui demers. „Documentul pe care l-am adoptat astăzi este de natură deschisă, iar celelalte state NATO se pot alătura şi ştiu că putem obţine unitate în realizarea obiectivelor comune ale Alianţei pentru că este evident şi clar, nu există nicio îndoială că NATO trebuie să se adapteze la noile ameninţări şi provocări“, a spus şi preşedintele Poloniei, Andrzej Duda.
NATO, extindere în Est
„Vom continua să sprijinim politica «uşilor deschise» a NATO. Rămânem angajaţi în sprijinirea şi oferirea de asistenţă ţărilor aspirante pentru îndeplinirea obiectivelor lor euro-atlantice“, se arată în concluziile înâtlnirii de ieri. Ţările „aspirante“ despre care vorbesc liderii europeni sunt Muntengru, care va adera la NATO în câteva luni, Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, care, deşi nu au o proiecţie clară, rămân în atenţia NATO.