Ce înseamnă decizia-pilot a CEDO împotriva României

Potrivit unor surse oficiale, decizia-pilot împotriva României este aproape de final, dar va fi publicată în a doua jumătate a anului, nu în primăvară. România nu va fi obligată să plătească 80 de milioane de euro, ci va trebuie să vină cu soluţii concrete pentru depopularea închisorilor. Surse politice mai susţin că şeful statului va fi întrebat azi în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei despre ordonanţele pe Justiţie.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele CEDO, Guido Raimondi, au discutat, marţi, la Strasbourg, despre ordonanţele pregătite de Guvernul Grindeanu care ar legifera graţierea şi ar modifica legislaţia penală, în contextul în care CEDO pregăteşte o decizie-pilot împotriva României, ca urmare a condiţiilor proaste din închisori. 

După ce preşedintele PSD Liviu Dragnea a motivat urgenţa graţierii prin faptul că România va fi obligată să plătească 80 de milioane de euro daune, preşedintele Klaus Iohannis spune că nu se pune problema unei astfel de sume.

„Este posibil să apară o sancţiune pentru România, dar de acele 80 de miloane de euro nici nu poate fi vorba. Aceste calcule nu le-a făcut nimeni. Haideţi să aşteptăm, să vedem ce doreşte CEDO de la noi, să elaborăm un pachet seios pentru România şi nu va fi nicio pedeapsă”, a spus Klaus Iohannis după întâlnirea cu Raimondi.

Suma de 80 de milioane de euro a fost invocată pentru prima dată de fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, în vara anului trecut, într-un interviu pentru hotnews.ro. Raluca Prună înmulţise atunci numărul deţinuţilor români care s-ar putea plânge la CEDO cu despăgubirea plătită de Italia în cazuri similare. “Aceasta sumă nu poate fi însă calculată la pauşal”, a replicat preşedintele Iohannis.

Ce înseamnă decizie-pilot

În primul rând, România trebuie să aştepte decizia-pilot a CEDO. “Într-adevăr, este aproape finalizată, dar acest aproape va însemna câteva luni bune. Deci e foarte probabil să fie pronunţată abia spre toamnă, nu în februarie-martie, aşa cum se spune în ţară”, au declarat surse oficiale pentru Adevărul.

O decizie-pilot este declanşată în momentul în care apar aşa-numitele “cauze repetitive”. Spre exemplu, sute de deţinuţi din România s-au plâns la CEDO de condiţiile mizere din închisori şi de suprafaţa prea mică din celule. Astfel, pentru a nu mai judeca dosar cu dosar, CEDO pronunţă o decizie-pilot, prin care obligă România să ia măsuri concrete - nu promisiuni- într-un anumit interval de timp. În acel moment, CEDO suspendă judecarea dosarelor împotriva statului reclamat.

De exemplu, România va avea la dispoziţie 18 luni pentru a pune în aplicare măsuri prin care să îmbunătăţească condiţiile din penitenciare. CEDO lasă libertate totală României când vine vorba de tipul măsurilor adoptate: spre exemplu, Guvernul poate construi noi penitenciare sau le poate plăti deţinuţilor despăgubiri de la bugetul de stat, aşa cum a procedat Italia, care a alocat câte 8 euro de deţinut pe zi, fără să existe o sentinţă a CEDO.  De asemenea, statul poate rezolva problema suprapopulării închisorilor şi printr-o lege a graţierii, variantă acceptată şi de şeful statului, însă cu o condiţie: graţierea să fie acordată printr-o lege dezbătută în Parlament, nu printr-o ordonanţă de urgenţă, iar beneficiari să fie deţinuţii cu fapte mărunte, nu parlamentarii.

Potrivit unor surse oficiale, Klaus Iohannis şi Guido Raimondi au discutat concret şi despre intenţia Guvernului PSD de a modifica legislaţia penală prin OUG. “A fost foarte greu pentru noi să explicăm ce urmăreşte de fapt Guvernul României, pentru că oamenii de aici nu-şi imaginează cum cineva ar putea pune în practică pe ascuns asemenea măsuri. Spre exemplu, preşedintele CEDO s-a arătat nedumerit de faptul că unii politiceni români contestă o decizie definitivă a instanţei. Acesta este un lucru inadmisibil pentru statele UE”, au relatat surse oficiale pentru Adevărul.

Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis va suţine un discurs în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, apoi va urma o sesiune de întrebări. Potrivit unor surse politice, Iohannis va fi întrebat şi despre disputa din România pe legea graţierii. 

„S-au înscris 28 de parlamentari pentru sesiunea de întrebări. Din discuţiile informale, pot să vă spun că se va aborda şi tema refrendumului, pentru că parlamentarii, mai ales cei din PPE, sunt curioşi să ştie ce se întâmplă cu Justiţia din România, o ţară model în ultimii ani pentru lupta anticorupţie”, a declarat unul dintre parlamentarii ce reprezintă România la Consiliul Europei.